Multe persoane aleg să își trateze simptomele de răceală sau gripă prin automedicare, fără a consulta un specialist medical. Această practică implică adesea utilizarea unor medicamente care nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale, riscând să provoace mai multe probleme de sănătate decât să aducă beneficii. Analizele recente evidențiază o discrepanță majoră între necesitatea tratamentului corect și modul în care publicul utilizează produsele farmaceutice disponibile.
În România, tendința de a gestiona problemele de sănătate fără ajutor medical este foarte pronunțată. Un studiu realizat de Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest) în mai 2026 indică faptul că șapte din zece români preferă să își trateze durerile acasă. Mai mult, 39% dintre respondenți admit că iau medicamente fără o recomandare medicală, iar 76% declară că întrerup tratamentele prescrise de medici înainte de termenul stabilit.
Utilizarea antibioticelor pentru afecțiuni cauzate de virusuri este o eroare frecventă și periculoasă. Deoarece antibioticele acționează doar asupra bacteriilor, ele nu pot trata răceala sau gripa, fiind inutile în aceste cazuri. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), avertizează că automedicația poate face mai mult rău, mai ales în sezonul gripal. Consumul nejustificat favorizează apariția bacteriilor rezistente, îngreunând tratamentele viitoare.
Riscurile automedicației nu se limitează doar la antibiotice, ci includ și medicamentele obișnuite pentru febră sau dureri. Orice produs, inclusiv cele antitermice de larg consum, poate avea efecte adverse sau contraindicații dacă este administrat în doze nepotrivite. Radu Gănescu subliniază importanța discutării cu medicul sau farmacistul despre tratamentele deja existente, deoarece medicamentele noi pot interacționa negativ cu cele pe care pacienții le iau zilnic pentru boli cronice.
Cercetările internaționale confirmă gravitatea situației privind cunoștințele medicale ale populației. O analiză publicată în JAC-Antimicrobial Resistance, care a inclus 33 de studii și peste 33.000 de participanți, a identificat diverse concepții greșite. Într-o altă cercetare realizată în șapte țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, s-a observat că 29,3% dintre cei care au folosit recent antibiotice le-au obținut fără prescripție. Deși mulți au auzit de rezistența la antibiotice, doar 42,6% au demonstrat cunoștințe adecvate.
În contextul actual, gestionarea simptomelor respiratorii necesită o atenție sporită, în special pentru persoanele vulnerabile. Pacienții cu boli cronice, precum diabetul sau afecțiunile cardiovasculare, trebuie să fie extrem de precauți deoarece infecțiile pot influența evoluția acestor boli. Monitorizarea simptomelor precum dificultățile de respirație, durerea în piept sau confuzia este esențială, deoarece aceste semne impun solicitarea urgentă a ajutorului medical specializat.