O analiză realizată de Food Supplements Europe evidențiază riscurile cardiovasculare majore din România și potențialul oferit de utilizarea suplimentelor alimentare. Studiul, comandat de Asociația Europeană a Suplimentelor, acoperă 27 de state ale UE și Marea Britanie pentru perioada 2025–2035. Rezultatele arată că utilizarea anumitor ingrediente poate reduce semnificativ riscul de boli de inimă și costurile asociate pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani.
În ceea ce privește distribuția geografică a deceselor, datele arată o situație alarmantă în toate cele opt regiuni ale țării. În peste 50% din cazuri, decesele sunt cauzate de boli cardiovasculare, însă în Oltenia această proporție este mult mai mare, ajungând la aproape două treimi. Această cifră contrastează puternic cu alte țări europene, precum Franța, Danemarca sau Olanda, unde proporția decese cauzate de aceste afecțiuni este de doar 20%.
Problema este agravată de un consum de pește extrem de scăzut în rândul populației românești. Conform datelor din 2018, românii consumau aproximativ 7 kg de pește pe an, ceea ce reprezintă de trei ori mai puțin față de media europeană. Deoarece peștele gras este principala sursă naturală de EPA și DHA, acest aport alimentar este considerat sub nivelul recomandat, lăsând populația vulnerabilă în absența altor surse de Omega-3.
Cercetătorii au evaluat efectul a trei tipuri de suplimente asupra riscului de evenimente cardiovasculare. Studiul indică o scădere a riscului de 5% pentru Omega-3, de 7% pentru fitosteroli și de 6,4% pentru beta-glucani. Aceste ingrediente se regăsesc în produse de larg consum, precum uleiurile de pește și alge, margarinele sau iaurturile îmbogățite cu steroli vegetali, precum și în produsele fabricate din ovăz și orz.
Analiza subliniază că România se încadrează exact în profilul de risc descris în raport, având o populație cu colesterol crescut și un interes ridicat pentru suplimente. Dislipidemii au fost identificate la aproape 70% dintre subiecții analizați. Din acest motiv, fiecare punct procentual de risc evitat prin nutriție sau suplimente ar putea avea un impact mai mare în România decât în majoritatea celorlalte țări studiate.
Situația sănătății cardiovasculare din România este marcată de o prevalență ridicată a colesterolului și de o dietă care nu acoperă nevoile nutriționale esențiale. Expertiza sugerează că evaluarea alimentației ar trebui inclusă în programele de screening cardiovascular. Implementarea unor măsuri precum promovarea peștelui gras sau utilizarea alimentelor funcționale locale ar putea ajuta la reducerea mortalității cauzate de afecțiunile inimii.