O nouă evaluare a riscurilor globale avertizează că specia umană ar putea dispărea până în anul 2100 din cauza unor evenimente catastrofale. Printre cele mai grave pericole identificate se numără utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale și un potențial conflict nuclear. Acestea ocupă primele locuri într-un top al celor 17 amenințări majore care pot afecta sănătatea umană în următorii 75 de ani, conform datelor prezentate de Comisia The Lancet.
Experții au subliniat că utilizarea AI, inclusiv prin crearea de arme biologice, reprezintă un risc de extincție. De asemenea, un conflict nuclear ar putea declanșa o foamete globală prin injectarea de particule în atmosfera superioară, proces care ar bloca lumina soarelui. Deși probabilitatea acestor scenarii rămâne scăzută, impactul lor ar fi unul apocaliptic pentru întreaga umanitate, conform raportului publicat de The Lancet și relatat de The Guardian.
Pentru a măsura aceste pericole, comisia a utilizat indicatorul „ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate” (DALY). Această metodă estimează câți ani de viață sănătoasă ar putea fi pierduți din cauza bolilor, deceselor premature sau a dizabilităților cauzate de fiecare factor de risc. Printre amenințările care pot genera peste 1 miliard de DALY-uri se încadrează poluarea aerului, rezistența la antimicrobiene, schimbările climatice și malnutriția infantilă.
Raportul evidențiază și impactul reducerii ajutorului internațional pentru sănătate. Dacă țări precum SUA și Regatul Unit vor continua să reducă semnificativ aceste fonduri, ar putea apărea pierderi de până la 1,5 miliarde de DALY-uri până în 2100. Aproape 70% din aceste pierderi ar fi înregistrate în Africa Subsahariană, o regiune deja extrem de vulnerabilă în fața malnutriției infantile și a lipsei resurselor medicale.
Problemele de sănătate variază semnificativ în funcție de nivelul de venituri al regiunilor analizate. În zonele cu venituri ridicate, principalele amenințări sunt bolile netransmisibile, precum obezitatea și problemele de sănătate mintală. În schimb, în regiunile cu venituri mici, declinul stării de sănătate este determinat preponderent de factori precum nivelul scăzut de educație, ceea ce accentuează inegalitățile globale existente.
Comisia, formată din 35 de experți, a subliniat că deciziile luate astăzi de lideri vor influența direct bunăstarea generațiilor viitoare. Concluziile vor fi prezentate la Summitul Mondial al Sănătății de la Berlin, Germania. Evaluarea va fi actualizată anual pentru a monitoriza noile date și pericole emergente, oferind factorilor de decizie o listă de riscuri care pot fi abordate prin acțiuni concrete și investiții tehnologice.