Raportul Lancet Countdown, aflat la a zecea ediție, monitorizează anual legătura dintre schimbările climatice și sănătatea umană. Documentul avertizează că, deși acțiunile întreprinse până acum au redus anumite riscuri, eforturile rămân insuficiente pentru a evita un viitor catastrofal. Analiza urmărește 54 de indicatori pentru a evalua efectele încălzirii globale și beneficiile măsurilor climatice implementate la nivel internațional.
La nivel global, emisiile de gaze cu efect de seră ating maxime istorice, în timp ce ultimii 11 ani au fost cei mai calzi din istoria măsurătorilor. Impactul asupra sănătății se accelerează semnificativ față de deceniul precedent, iar depășirea pragului de 1,5°C este considerată probabil inevitabilă. Pe plan economic, expunerea la căldură a generat în 2025 pierderi de 1,07 trilioane de dolari, reprezentând 573 de miliarde de ore de muncă pierdute.
În România, impactul schimbărilor climatice este extrem de vizibil, în special prin creșterea numărului de zile cu valuri de căldură. Persoanele de peste 65 de ani au fost expuse în medie la 17 zile de valuri de căldură pe an în perioada 2016-2025, comparativ cu media globală de 11 zile. În anul 2024, numărul acestor zile a atins un record de 42, ceea ce a dus la un cost economic de 1,66% din PIB pentru decesele cauzate de căldură.
Seceta extremă reprezintă un alt factor critic, România având în 2024 cea mai mare valoare de secetă din 1980 încoace, cu 75% din suprafața țării afectată. De asemenea, rezerva totală de apă terestră a scăzut cu 0,94 cm pe an în perioada 2003-2025, un ritm de declin de două ori mai rapid decât media Europei. România ocupă locul 13 la capitolul ritm de scădere a resurselor de apă dintre cele 173 de țări monitorizate.
Problema poluării aerului rămâne o provocare majoră pentru sănătatea publică, România având a treia cea mai mare rată de mortalitate din Europa după Serbia și Bosnia și Herțegovina. Deși decesele cauzate de sectorul energetic au scăzut, cele provocate de arderea combustibililor în gospodării au crescut, ajungând la 14.500 de decese în 2023. Majoritatea acestor decese sunt cauzate de utilizarea biomasei poluante în mediul casnic.
Monitorizarea climatică și sănătatea publică fac parte din discuțiile constante privind reziliența sistemelor naționale. În contextul actual, gestionarea riscurilor de mediu este strâns legată de capacitatea de răspuns a infrastructurii de sănătate și de stabilitatea economică a țării. Evoluția indicatorilor de mediu rămâne un factor decisiv pentru politicile de sănătate publică pe termen lung în România și în restul Europei.