Un nou raport publicat de Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății dezvăluie că mai mult de două treimi dintre tinerii din Europa au trecut prin experiențe adverse în perioada copilăriei. Aceste evenimente traumatizante, care includ violența domestică sau moartea unui părinte, expun persoanele respective la un risc mult mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală. Efectele acestor traume se manifestă chiar și ani mai târziu, afectând calitatea vieții acestor tineri.
Studiul a analizat răspunsurile a peste 26.000 de adulți tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, colectate în perioada noiembrie 2025 – ianuarie 2026. Cercetarea a monitorizat expunerea la nouă forme distincte de adversitate, printre care abuzul fizic, emoțional sau sexual, neglijarea fizică și consumul de substanțe în familie. De asemenea, au fost incluse situațiile de separare, moartea părinților sau asistarea la violență domestică în timpul primilor ani de viață.
Conform datelor, mai mult de unul din cinci adulți tineri a raportat că a fost expus la patru sau mai multe astfel de experiențe adverse. Persoanele care au trecut prin acest număr mare de traume prezintă rate semnificativ mai ridicate de durere sau disconfort fizic și întâmpină dificultăți în activitățile cotidiene, precum munca sau studiul. Totodată, acești tineri raportează o mobilitate redusă și dificultăți majore în ceea ce privește îngrijirea personală.
Impactul asupra sănătății mintale este evident, deoarece 76,3% dintre cei care au raportat patru sau mai multe experiențe adverse au considerat că au avut nevoie de sprijin profesional în ultimul an. Această cifră este mult mai mare decât la cei care nu au raportat nicio experiență de acest fel, unde necesitatea sprijinului a fost de doar 36,7%. Totuși, raportul avertizează că tinerii cei mai expuși sunt adesea cei care nu primesc sprijinul de care consideră că au nevoie.
Natasha Azzopardi-Muscat, directoarea departamentului pentru sisteme de sănătate din cadrul OMS/Europa, subliniază că aceste experiențe îi urmăresc pe oameni la școală, pe piața muncii și în relații. Mark Bellis, coordonatorul academic al studiului de la Liverpool John Moores University, menționează că rezultatele sunt constante și că aceste traume stau la baza unor rezultate slabe în viața socială și economică. Autorii avertizează că, fără intervenție, aceste experiențe tind să se repete de la o generație la alta.
Problema expunerii la stres cronic în copilărie este o chestiune complexă care depășește sfera medicală, având dimensiuni sociale și economice. Expunerea timpurie la astfel de evenimente poate perturba dezvoltarea creierului și poate modifica sistemele fiziologice de răspuns la stres. Prevenirea acestor traume prin investiții în copilării mai sigure este considerată esențială pentru construirea unor comunități mai puternice și a unui viitor prosper în Europa.