O echipă de cercetători de la Universitatea Central Florida a identificat faptul că primele semne ale bolii Alzheimer ar putea apărea în afara creierului. Studiul indică faptul că anumite mutații genetice pot afecta direct comunicarea dintre nervi și mușchi, mult înainte ca problemele de memorie să devină evidente pentru pacienți. Această descoperire ar putea explica de ce unele persoane dezvoltă dificultăți de mers, de echilibru sau de coordonare înainte de instalarea simptomelor cognitive clasice.
Până în acest moment, modificările observate la nivelul mersului sau ale echilibrului erau considerate în mare parte consecințe ale proceselor de deteriorare ce au loc la nivelul creierului. Totuși, cercetarea publicată în revista Alzheimer's & Dementia sugerează că aceste probleme de mișcare ar putea avea o origine diferită. Acestea ar putea fi provocate de afectarea directă a nervilor care controlează musculatura, reprezentând o problemă a sistemului nervos periferic, nu doar a celui central.
Echipa de cercetare, condusă de profesorul James Hickman și de cercetătoarea Xiufang „Nadine” Guo, a utilizat tehnologia avansată human-on-a-chip pentru a recrea funcții biologice umane în sisteme de laborator. Aceștia au construit un model al joncțiunii neuromusculare, zona în care neuronii motori transmit semnale către fibrele musculare. Un detaliu esențial al experimentului a fost absența completă a creierului și a măduvei spinării din sistemul analizat, pentru a observa efectul mutațiilor.
În cadrul acestor experimente, cercetătorii au observat că mutațiile genetice pot perturba comunicarea dintre nervi și mușchi chiar și fără prezența sistemului nervos central. „Este pentru prima oară când s-a demonstrat că deficiențele sistemului nervos periferic pot apărea direct din cauza acestor mutații”, a explicat profesorul James Hickman. Rezultatele au indicat faptul că aceste mutații pot afecta mecanismele prin care impulsurile nervoase produc contracțiile musculare necesare mișcării.
Cercetarea s-a concentrat pe boala Alzheimer familială, o formă ereditară rară care apare de obicei între vârstele de 40 și 65 de ani. Xiufang Guo a menționat că identificarea acestor deficiențe motorii ar putea servi drept un indiciu mai timpuriu al bolii. În viitor, evaluarea coordonării și a activității neuromusculare ar putea contribui la diagnosticarea precoce, oferind posibilitatea de a interveni înainte ca tulburările de memorie să afecteze sistemul nervos central.
În prezent, majoritatea investigațiilor și tratamentelor pentru boala Alzheimer se concentrează pe modificările cerebrale. Totuși, această descoperire sugerează că medicamentele care acționează exclusiv la nivelul creierului ar putea să nu corecteze problemele apărute la nivelul nervilor periferici și al mușchilor. Protejarea funcției musculare și a capacității de mișcare ar putea deveni, astfel, un obiectiv suplimentar în viitoarele strategii terapeutice pentru pacienți.