Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din anul 2026 a fost acordat la Stockholm cercetătorilor Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel. Aceștia au fost recompensați pentru descoperirile lor fundamentale privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică. Anunțul oficial a fost făcut de Thomas Perlmann, secretarul Comisiei de Medicină, în cadrul evenimentului desfășurat la Institutul Karolinska. Distincția presupune o sumă de 12 milioane de coroane suedeze, valoare care va fi împărțită în mod egal între cei trei laureați.
Cercetarea premiată, cunoscută sub numele de optogenetică, reprezintă o metodă inovatoare care permite demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu. Această tehnologie a permis identificarea circuitelor neuronale specifice, aspecte care sunt extrem de relevante pentru înțelegerea tulburărilor neurologice și psihiatrice. În cadrul medicinei clinice, cercetătorii utilizează deja această metodă în încercările de a restabili vederea la persoanele care suferă de deficiențe de vedere.
Procesul de descoperire a început prin identificarea unei proteine remarcabile, numită canalrodopsina, într-o algă unicelulară de către Peter Hegemann și Georg Nagel. Această proteină are proprietăți unice, deoarece, indiferent în ce celulă este introdusă, celula respectivă devine sensibilă la lumină. Ulterior, Karl Deisseroth a reușit să transforme această proteină într-un comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase, introducând gena canalrodopsinei în celulele nervoase ale șoarecilor.
Karl Deisseroth, de la Institutul Medical Howard Hughes și Universitatea Stanford, a demonstrat funcționalitatea acestui mecanism prin iluminarea celulelor cu lumină albastră. Prin această acțiune, el a reușit să declanșeze un semnal nervos, făcând ca acest comutator să funcționeze în creierul șoarecilor vii. Contribuțiile lui Peter Hegemann de la Universitatea Humboldt din Berlin și ale lui Georg Nagel de la Universitatea din Würzburg au fost esențiale pentru succesul acestei tehnologii de control al semnalelor nervoase.
Optogenetica a schimbat radical modul în care comunitatea științifică înțelege funcționarea creierului uman. Această metodă de control a semnalelor prin intermediul luminii a dobândit rapid o importanță majoră la nivel mondial, oferind instrumente noi pentru neuroștiințe. Descoperirile celor trei cercetători au pus bazele unei noi ere în acest domeniu, contribuind la dezlegarea misterelor complexe legate de modul în care funcționează sistemul nervos central.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină este acordat de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, în Suedia. De la începerea sa, această distincție a fost acordată de 116 ori unor 232 de laureați, în intervalul 1901-2025. Istoricul premiului include descoperiri majore, precum identificarea virusului HIV în 2008 sau dezvoltarea vaccinurilor cu ARNm în 2023. Până în prezent, în numărul total de laureați pentru medicină se numără 14 femei.