O cercetare recentă realizată de specialiști de la London School of Hygiene & Tropical Medicine și Imperial College London estimează că peste 50.000 de persoane ar fi murit în orașele europene în timpul verii anului 2026 din cauza căldurii. Din totalul de 50.391 de decese estimate, aproximativ două treimi, respectiv 32.619 de cazuri, sunt atribuite încălzirii provocate de activitățile umane, în special prin arderea combustibililor fosili. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Health.
Analiza a fost efectuată pe un eșantion de 854 de zone urbane din 30 de țări europice, incluzând statele Uniunii Europene, Regatul Unit, Norvegia și Elveția. Aceste zone studiate reprezintă aproximativ 40% din populația totală a acestor țări. Cercetătorii au subliniat că aceste cifre sunt rezultatul unor modele statistice și nu reprezintă o numărătoare oficială a persoanelor pentru care căldura a fost consemnată direct ca cauză a decesului.
Bilanțul de decese din vara anului 2026 este cel mai ridicat de la începutul anilor 2000, fiind aproape dublu față de verile din 2022 și 2003, când s-au înregistrat aproximativ 29.000, respectiv 28.000 de decese. O parte semnificativă a mortalității, aproape o treime, s-a concentrat în perioada 17 iunie – 1 iulie. În acest interval, temperaturile medii zilnice din regiunea analizată au depășit cu peste cinci grade Celsius media perioadei 1991–2020.
România ocupă o poziție critică în ceea ce privește impactul caniculei, fiind printre cele mai afectate țări europene în perioada 2000–2025. În clasificamentul celor 30 de țări, România se află pe locul al treilea, cu o medie de 223 de decese la un milion locuitori, după Croația și Malta. Bucureștiul este, de asemenea, printre capitalele cu cea mai mare mortalitate, înregistrând o medie anuală estimată de 268 de decese la un milion de locuitori.
Impactul temperaturilor extreme a fost resimțit și în Regatul Unit, unde s-au estimat aproximativ 4.500 de decese în cele 135 de zone urbane incluse în studiu. Deși persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, aproximativ 6.000 de decese au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârste sub 65 de ani. Valurile de căldură au afectat masiv vestul și sudul Europei, unde temperaturile au fost mult peste valorile obișnuite.
Fenomenele meteorologice extreme, precum valurile de căldură prolungate, sunt strâns legate de evoluția climatică globală și de emisiile de gaze cu efect de seră. Studiile de specialitate indică faptul că sudul și sud-estul Europei sunt zonele cu cele mai mari riscuri, din cauza temperaturilor ambientale care rămân persistent ridicate. Această situație impune implementarea unor măsuri de adaptare, precum extinderea spațiilor verzi și îmbunătățirea sistemelor de avertizare pentru sănătatea publică.