Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a emis informații esențiale privind gestionarea bolii pesta, cunoscută popular sub numele de ciumă. Autoritatea medicală subliniază că, deși această afecțiune este tratabilă în prezent prin administrarea de antibiotice, succesul terapeutic depinde critic de viteza cu care se stabilește diagnosticul. Este imperativ ca tratamentul să fie inițiat fără nicio întârziere pentru a preveni evoluția periculoasă a simptomelor și complicațiile grave.
Boala este provocată de bacteria Yersinia pestis și este clasificată ca o zoonoză, ceea ce înseamnă că se transmite de la rozătoare la oameni. Mecanismul principal de infectare este vectorial, având loc prin intermediul înțepăturii unui purice infectat. Totuși, există și alte modalități de transmitere, precum contactul direct sau, în cazul formei pneumonice, propagarea de la o persoană la alta prin intermediul căilor respiratorie.
Medicii au identificat trei forme clinice principale ale bolii, fiecare prezentând riscuri specifice pentru pacient. Forma bubonică se manifestă prin ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona înțepăturii, dar poate evolua spre variante mai severe. Forma septicemică implică răspândirea infecției în întregul organism, în timp ce forma pneumonică afectează plămânii și permite transmiterea interumană, fiind una dintre cele mai periculoase manifestări ale bolii.
Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, explică faptul că progresul medical a schimbat radical impactul acestei boli. Deși pesta a cauzat pandemii masive în istorie, îmbunătățirea igienei și apariția antibioticelor au redus mortalitatea. Totuși, boala rămâne prezentă în anumite regiuni ale lumii și necesită o abordare medicală promptă pentru a fi gestionată eficient și pentru a evita decesele.
Datele furnizate de Organizația Mondiale a Sănătății arată că absența tratamentului este extrem de riscantă pentru pacienți. În cazul formei bubonice, mortalitatea poate ajunge la valori de 30–60%, în timp ce formele septicemică și pneumonică sunt aproape întotdeauna fatale dacă nu se intervine la timp. În perioada 2019–2025, cele mai multe cazuri raportate au fost identificate în Madagascar și Republica Democratică Congo.
Din punct de vedere epidemiologic, pesta poate apărea sub formă de cazuri izolate sau poate declanșa focare și epidemii locale. Monitorizarea globală a bolii este constantă, având în vedere că infecția poate afecta și personalul medical, așa cum s-a raportat în trecut în anumite centre de cercetare. Controlul vectorilor și igiena sunt piloni esențiali în prevenirea răspândirii acestei infecții bacteriene.