Un nou studiu publicat în august 2026 în revista Frontiers in Health Services propune un instrument inovator pentru evaluarea politicilor de sănătate publică din Europa. Acesta, numit SCORE (Standardized Comparative Risk Evaluation), analizează modul în care 30 de state europene, inclusiv România, reglementează produse precum alcoolul, tutunul și băuturile îndulcite cu zahăr. Scopul este de a vedea dacă reglementările iau în considerare nivelul de risc al fiecărui produs.
Spre deosebire de alte metode, SCORE nu măsoară strict severitatea regulilor, ci dacă taxele și reglementările diferențiază produsele în funcție de profilul de risc. De exemplu, instrumentul urmărește dacă taxele pentru tutun variază între produsele combustibile și cele necombustibile sau dacă băuturile alcoolice sunt taxate în funcție de concentrația de alcool. De asemenea, se verifică dacă pentru băuturile cu zahăr există taxe care variază în funcție de conținutul de zahăr.
Indicele SCORE este calculat pe o scară de la 0 la 100, combinând trei componente principale: tutun (40%), alcool (30%) și băuturi îndulcite cu zahăr (30%). Autorul studiului, economistul Emanuele Bracco de la Universitatea din Verona, menționează că Regatul Unit are unul dintre cele mai ridicate grade de diferențiere. Un scor mai mare indică faptul că politicile publice aplică măsuri de reglementare mai distincte pentru produsele cu risc diferit.
Analiza datelor din perioada 2014–2022 relevă o legătură între aceste scoruri și evoluția cheltuielilor medicale. Statele cu scoruri SCORE mai mari au înregistrat creșteri mai moderate ale cheltuielilor de sănătate pe cap de locuitor. Conform cercetării, o creștere cu 10 puncte a scorului SCORE este asociată cu cheltuieli medicale anuale mai mici cu aproximativ 64–68 de unități PPS pe locuitor, deși autorul precizează că este doar o asociere statistică.
România este inclusă în această analiză de 30 de state și apare într-un scenariu teoretic cu un potențial ridicat de reducere a cheltuielilor. Într-un exercițiu bazat pe modelul britanic de diferențiere a reglementărilor, România și Bulgaria sunt identificate ca țări cu potențial de scădere a creșterii cheltuielilor de sănătate. Totuși, rezultatele nu sunt prognoze, ci reprezintă exerciții statistice bazate pe corelațiile observate în datele colectate.
Evoluția politicilor de sănătate publică rămâne un subiect de interes în Europa, în contextul în care reglementările pot influența comportamentul consumatorilor. De exemplu, reglementările diferențiate pot încuraja orientarea către produse cu risc relativ mai redus. Această abordare este relevantă pentru stabilitatea sistemelor de sănătate, în contextul în care statele europene caută metode de a gestiona costurile medicale crescute.