Un nou studiu coordonat de Institutul Karolinska, din Suedia, relevă faptul că relația dintre timpul petrecut în fața ecranelor și sănătatea mintală a adolescenților este mult mai complexă decât se credea anterior. Cercetătorii au descoperit că factorii genetici și mediul familial joacă un rol crucial în modul în care utilizarea digitală influențează riscul de depresie sau anxietate. Rezultatele studiului, publicate în revista Nature Human Behaviour, sugerează că asocierile observate ar putea fi influențate de predispoziția biologică a fiecărui individ.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de peste 21.000 de persoane, provenite din perechi de gemeni suedezi, care au fost monitorizați de la vârsta de nouă ani până la etapa de maturitate. Echipa de cercetători a analizat riguros timpul dedicat activităților recreative pe ecrane și corelarea acestuia cu simptomele de depresie, anxietate sau cu diagnosticele medicale confirmate ulterior. Această metodologie a permis observarea evoluției sănătății mintale pe parcursul întregului proces de dezvoltare a adolescenților.
Datele arată că, la vârsta de 15 ani, adolescenții care utilizau ecranele pentru activități interactive, precum jocurile video sau navigarea pe internet, timp de peste șase ore pe zi, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi un diagnostic de depresie sau anxietate. Această probabilitate era semnificativ mai mare comparativ cu grupul de control, format din tineri care foloseau ecranele maximum două ore zilnic. Totuși, impactul acestor activități interactive a fost mult mai pronunțat decât cel al activităților pasive, precum vizionarea televiziunii.
Analiza comparativă a gemenilor, în special a celor identici, a demonstrat că majoritatea asocierilor dintre ecrane și problemele psihice s-au redus considerabil. Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și autor principal, a explicat că asocierile ar putea fi supraestimate deoarece factorii familiali comuni nu au fost luați în calcul în studiile anterioare. Prin urmare, predispoziția genetică și mediul de creștere contribuie semnificativ la modul în care tehnologia afectează starea de bine a tinerilor.
Autorii studiului subliniază că recomandările de prevenție trebuie să fie personalizate, ținând cont de tipul de activități online și de motivele pentru care adolescenții utilizează dispozitivele digitale. Deși utilizarea îndelungată rămâne asociată cu probleme de sănătate mintală, legătura este mai puțin sigură după ce sunt incluse variabilele genetice și familiale. Cercetătorii vor continua să examineze conținutul urmărit și modul în care timpul petrecut online afectează alte activități esențiale pentru dezvoltare.
Problemele de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea, sunt subiecte de interes major în mediul academic și social, fiind studiate constant pentru a înțelege factorii de risc. În contextul digitalizării accelerate, înțelegerea modului în care factorii biologici și cei de mediu interacționează cu tehnologia este esențială pentru formularea unor politici de protecție a minorilor. Studiile actuale caută să identifice un echilibru între utilizarea utilă a internetului și prevenirea tulburărilor psihice.