O angajată în vârstă de 28 de ani, care lucra la Institutul de Cercetare Antipestă din Irkuțk pentru Siberia și Extremul Orient, a decedat pe 2 octombrie. Femeia, care își desfășura activitatea în Șelekhov, a murit după ce a dezvoltat o pneumonie de etiologie necunoscută. Deși există suspiciuni legate de o posibilă expunere la bacteria Yersinia pestis, autoritățile nu au confirmat oficial cauza decesului.
Presa locală a raportat că incidentul ar fi putut avea loc pe 25 septembrie, când angajata ar fi spart accidental un tub care conținea agentul patogen. Totuși, aceste informații nu au fost validate de surse independente. Agenția rusă de sănătate publică, Rospotrebnadzor, a precizat că testele efectuate pe probele prelevate de la pacientă nu au identificat microorganismele specifice activității sale profesionale, deși alți angajați au fost deja puși sub observație medicală.
Dr. Simon Clarke, de la Universitatea din Reading, a subliniat că, deși incidentul poate fi comparat cu situația Covid-19, ciuma pneumonică este o boală complet diferită. Expertul a menționat că, pentru a evalua dacă este un caz izolat sau o transmitere mai amplă, este esențială transparența și urmărirea contactelor. Întrebările principale pentru epidemiologi rămân dacă femeia a fost infectată cu Yersinia pestis și dacă a existat contact strâns cu persoane contagioase.
Ciuma pneumonică este o formă extrem de periculoasă, fiind singura care se poate transmite direct între oameni prin picături respiratorii. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, dacă nu este tratată prompt, boala poate duce la deces în doar 18 până la 24 de ore de la apariția primelor simptome. Simptomele includ febră, dureri de cap și slăbiciune, asemănătoare altor infecții, ceea ce poate îngreuna diagnosticul rapid necesar pentru administrarea de antibiotice.
Există o preocupare majoră în rândul oamenilor de știință privind apariția tulpinelor de bacterii rezistente la antibiotice în mediul natural. Deși ciuma bubonică, transmisă de obicei prin purici, este cea mai comună formă, ciuma pneumonică afectează direct plămânii. Gestionarea focarelor depinde de izolarea rapidă a pacienților și de administrarea preventivă a tratamentului celor expuși riscului, având în vedere că ratele de vindecare sunt ridicate în cazul tratamentului precoce.
La nivel global, ciuma rămâne o problemă de sănătate publică, existând rezervoare animale în populațiile de rozătoare sălbatice. Între anii 2019 și 2025, Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 3.860 de cazuri suspecte de ciumă la om. Republica Democratică Congo și Madagascar au raportat împreună 97,7% din aceste cazuri confirmate, deși infecția circulă și în alte regiuni, inclusiv în vestul Statelor Unite.