Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de reglementare pentru un domeniu vast care cuprinde practici precum homeopatia, astrologia medicală, Feng Shui, terapia holografică, T.BI GU sau metode bazate pe lumină. Proiectul vizează stabilirea unor reguli pentru autorizarea practicienilor, funcționarea cabinetelor și formarea profesională a acestora. Ministerul subliniază însă că adoptarea acestor norme nu reprezintă o validare medicală sau științifică a eficacității metodelor menționate, ci un pas către controlul unei activități deja existentă.
Medicul Mihail Pautov explică faptul că statul aduce în lumină o activitate pe care mii de oameni o practică deja, fără ca cineva să verifice pregătirea sau promisiunile acestora. Reglementarea nu garantează funcționarea metodelor, ci stabilește cine are voie să le practice și cine răspunde în cazul unor erori. Această abordare este comparată cu reglementarea alcoolului sau a tutunului, unde statul nu promovează utilizarea lor, dar impune reguli de vânzare și etichetare pentru a reduce riscurile.
Un aspect critic vizează protecția pacienților, în special a celor cu afecțiuni oncologice, care ar putea abandona tratamentele medicale în favoarea unor metode alternative. Conform unui studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute în 2018, pacienții care aleg doar medicina alternativă în locul tratamentului oncologic au un risc de deces de aproximativ 2,5 ori mai mare. Reglementarea ar permite înregistrarea practicienilor într-un registru oficial, facilitând plângerile și retragerea autorizațiilor în caz de recomandări periculoase.
Pentru a asigura un consimțământ informat corect, în cabinete ar trebui să existe informații vizibile care să precizeze că metoda nu are dovezi științifice de eficacitate. Practicienii nu vor avea voie să folosească termeni precum „vindecă” sau „tratează” în reclame, iar lista practicilor va fi revizuită constant. Linia dintre ceea ce este acceptabil și ceea ce este interzis ar trebui trasă pe baza capacității de a face rău direct, a promisiunii vindecării unor boli sau a îndrumării pacientului departe de tratamentul necesar.
Medicul Mihail Pautov menționează că dezinformarea este prezentă masiv pe platforme precum Facebook și TikTok, iar medicii de familie au nevoie de timp și resurse pentru a contracara acest fenomen. Consulturile scurte de 10-15 minute nu permit prelegeri lungi, însă mesajele scurte și repetitive pot ajuta la informarea corectă a pacienților. Este necesară comunicarea medicală pe limbajul oamenilor și utilizarea materialelor de încredere pentru a combate ideile false despre suplimente sau tratamente care nu înlocuiesc medicina convențională.
În sistemul de sănătate din România, gestionarea riscurilor și a procedurilor medicale rămâne un subiect de o importanță majoră pentru siguranța publică. Deciziile privind fluxurile de transfer între spitale sau responsabilitatea medicilor în urma intervențiilor sunt elemente care definesc calitatea actului medical. Reglementarea noilor practici vine într-un context în care controlul riguros al activităților desfășurate în domeniul sănătății este esențial pentru prevenirea unor consecințe ireversibile la nivelul pacienților.