Unitățile medicale din orașele mici din România se confruntă cu o problemă majoră de recrutare, chiar și în condițiile în care posturile sunt deblocate oficial. Deși există infrastructură modernă și dotări noi, posturile vacante rămân neocupate deoarece medicii și asistenții caută condiții de muncă și un echilibru între viața de familie și cea profesională. Această situație este vizibilă în localități unde spitalele au fost recent renovate, dar nu reușesc să atragă personal nou.
Un exemplu concret este Spitalul din Vălenii de Munte, Prahova, unde aparatul medical a fost modernizat, însă interesul pentru posturile scoase la concurs este minim. Valentin, un chirurg care face naveta zilnic din București, explică faptul că medicii tineri pun un accent deosebit pe posibilitatea de dezvoltare și pe echilibrul dintre munca profesională și viața personală. El menționează că, deocamdată, nu ia în calcul mutarea familiei sale în această zonă.
Situația este similară și la Spitalul Orășenesc Negrești Oaș, din Maramureș, unde zece posturi pentru medici sunt disponibile într-o unitate complet renovată și dotată cu aparatură nouă. Managerul Dalma Pap precizează că tinerii specialiști pot avea salarii inițiale între 7.000 și 8.000 de lei, care, cu sporuri, pot ajunge la sume de 14.000 sau 15.000 de lei. În plus, primăria oferă locuințe prin intermediul ANL, însă acest stimul nu este suficient pentru a atrage personalul.
Problema este una structurală, deoarece peste 90% din medici lucrează în mediul urban, dar aceștia sunt concentrați în marile centre universitare. În acest context, Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii iulie deblocarea angajărilor pentru aproximativ 6.900 de posturi, dintre care 1.400 sunt destinate medicilor. Totuși, managerul de la Vălenii de Munte, Cristina Tache, subliniază că nici măcar nu există cereri de informații despre posturile vacante afișate pe site-ul instituției.
La nivel european, deficitul de specialiști din zonele mici este o problemă recunoscută, iar europarlamentarii propun strategii de combatere a crizei. Se pune accent pe utilizarea inteligenței artificiale și a telemedicinei pentru a sprijini personalul medical. În Statele Unite ale Americii, tinerii care urmează medicina primesc sprijin financiar pentru studii, cu condiția să profeseze cel puțin doi ani în comunitățile care suferă de lipsa de medici.
Migrarea cadrelor medicale rămâne o provocare majoră, în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății estima că aproximativ 45.000 de medici și asistente cu cetățenie română lucrează în alte țări OECD. Anul trecut, peste 1.200 de doctori au solicitat documentele necesare pentru a putea profesa în străinătate. Această tendință de plecare a personalului calificat pune presiune pe sistemul de sănătate, indiferent de deblocarea posturilor de către autorități.