Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat intenția de a reorganiza modul în care se realizează și se plătesc gărzile în spitalele din România. Această schimbare vizează atât regândirea structurii de funcționare, cât și adaptarea tarifelor aplicate medicilor. Obiectivul principal este asigurarea unei echități în raport cu munca depusă, prin implementarea unui sistem de remunerare care să reflecte efortul suplimentar al personalului medical.
Sistemul actual de organizare a gărzilor cuprinde tipuri precum garda de urgență, garda de monitorizare, garda la domiciliu și garda intervențională. Alexandru Rogobete a subliniat că pentru anumite specialități, precum cele care tratează pacienții cu AVC prin trombectomii intervenționale, există un specific de gardă care nu poate fi aplicat în alte secții. Reorganizarea va viza toate tipurile de spitale, asigurând un tratament egal pentru orice specialitate, dar cu o structură de plată diferențiată.
Propunerea discutată la nivelul ministerului, agreată și de sindicate, presupune introducerea unei plăți progresive pentru fiecare gardă efectuată. Conform acestui model, medicul va primi un tarif standard pentru prima gardă, însă suma va crește pentru următoarele intervenții din aceeași lună. Se discută aplicarea unui procent de 25% între o gardă și următoarele, existând dezbateri dacă această creștere se va opri la a treia sau la a patra gardă efectuată de un medic.
O altă măsură importantă vizează rezidenții din anii I, II și III, care ar urma să fie incluși în circuitul plății pentru gărzi. Alexandru Rogobete a precizat că, deși tariful pentru aceștia nu va fi la fel de mare ca cel pentru un medic specialist sau primar, este esențial ca ei să primească o compensație. Această decizie vine din faptul că medicii rezidenți lucrează sub coordonarea medicului specialist aflat în gardă.
Impactul bugetar anual estimat pentru aceste măsuri în sectorul sănătății este de aproximativ 500 de milioane de lei. Deoarece o parte din serviciile medicale sunt plătite de CNAS, bugetele spitalelor vor necesita suplimentări provenite direct de la Ministerul Sănătății pentru a acoperi aceste costuri. Această finanțare suplimentară este necesară pentru a susține noile tarife și pentru a asigura stabilitatea plăților către personalul medical implicat în serviciile de urgență.
Aceste propuneri de finanțare apar într-un moment în care sistemul de sănătate din România se confruntă cu necesități financiare majore. Conform datelor oficiale, sistemul de sănătate are nevoie de 11 miliarde de lei pentru a funcționa până la finalul anului în curs. Deși presiunea bugetară este mare, ministrul a asigurat că aceste investiții sunt necesare pentru funcționarea unităților medicale și că spitalele nu vor fi închise.