Medicii care au ales să revină în România după perioade lungi de lucru în străinătate avertizează că sistemul sanitar riscă să îi piată din nou. Aceștia subliniază că, pentru a menține specialiștii în țară, instituțiile trebuie să ofere condiții de lucru adecvate și acces la tehnologie de ultimă generație. Fenomenul este vizibil în Cluj, unde mai mulți cardiologi intervenționiști au ales să lucreze la Spitalul Județean sau la Institutul Inimii.
Alexandru Achim, un cardiolog intervenționist care a lucrat aproape 12 ani în Austria și Elveția, a revenit la Institutul Inimii. El a declarat că pentru întoarcere a impus două condiții esențiale: disponibilitatea materialelor de lucru și absența unui management problematic. Medicul a precizat că nu dorește să fie blocat profesional din cauza lipsei de tehnologie, de fonduri sau de echipamente, menționând totodată că o a doua condiție majoră este să nu aibă un șef nebun.
Problemele tehnologice sunt evidențiate de experiența medicului Cristian Mihalea, care lucrează la Paris, dar colaborează cu echipele din Cluj. Acesta a comparat modul de lucru din Franța cu cel din România, explicând că în străinătate se pot permite erori tehnice sau înlocuirea dispozitivelor scumpe, de aproximativ 10.000 de euro. În România, din cauza echipamentelor mai vechi și a preciziei limitate a angiografului, medicii trebuie să execute procedurile cu o precizie matematică extremă pentru a nu irosi resursele.
Un alt specialist, Horațiu Coman, a revenit din Germania în 2022 pentru a conduce secția de chirurgie vasculară și pentru a fi șef de lucrări la Universitatea de Medicină din Cluj. Deși are o poziție de conducere, el subliniază dificultățile de infrastructură, predând studenților într-o mansardă cu încăperi neprietenoase. El pune accent pe importanța formării medicilor cu responsabilitate, încercând să ofere viitorilor specialiști o bază teoretică solidă chiar și în condiții materiale dificile.
Medicii care revin subliniază că nu solicită salarii de nivel occidental sau privilegii, ci doar posibilitatea de a profesa la nivelul la care au fost formați. Există o dorință clară de a responsabiliza rezidenții, proces care în țări precum Germania începe încă din primul an de formare. Obiectivul principal al celor care s-au întors este ca noua generație de medici să nu mai fie nevoită să plece din țară pentru a dobândi experiență sau pentru a învăța meseria.
Evoluția sistemului medical din România este marcată de investiții majore, precum inaugurarea unui spital ultramodern lângă București, o investiție de aproape un miliard de lei care include roboți medicali și 14 săli de operație. Totuși, provocările menționate de medici privind dotarea spitalelor și managementul rămân puncte critice pentru retenția cadrelor medicale formatate la standarde internaționale.