O tehnologie bazată pe inteligența artificială a demonstrat capacitatea de a estima vârsta unei persoane analizând exclusiv modul în care aceasta vorbește. Conform datelor publicate de Live Science, atunci când vocea sună mai bătrână decât vârsta cronologică a individului, acesta poate prezenta un risc crescut de declin cognitiv. Această metodă promite să ofere o alternativă mai puțin invazivă față de testele medicale tradiționale, bazându-se pe extragerea unor trăsături specifice din înregistrările audio.
Cercetătorii au desfășurat studiul pe un eșantion format din aproape 3.000 de adulți vorbitori de spaniolă, proveniți din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru. Participanții la această cercetare aveau vârste cuprinse între 18 și 88 de ani, fiind împărțiți în două grupuri distincte. Aproximativ 1.500 de persoane erau sănătoase, în timp ce restul grupului era afectat de tulburări cognitive ușoare, Alzheimer sau demență frontotemporală, oferind o bază comparativă pentru algoritm.
Pentru a colecta datele necesare, fiecare participant a parcurs șapte sarcini specifice, precum descrierea unui videoclip animat, enumerarea de legume sau animale într-un minut sau repovestirea unei povești scurte. Din aceste înregistrări audio, sistemul de inteligență artificială a reușit să extragă peste 700 de caracteristici diferite. Acestea au inclus detalii precum viteza vorbirii, tonul vocii, frecvența pauzelor și nivelul vocabularului utilizat de subiecți.
Rezultatele au indicat faptul că persoanele sănătoase prezintă cele mai mici diferențe între vârsta reală și cea estimată de sistemul de inteligență artificială. Cele mai mari decalaje între vârsta reală și cea detectată au fost observate la persoanele care suferă de demență frontotemporală, o afecțiune care afectează direct limbajul. Analizele au arătat că acești indivizi cu o voce „mai bătrână” au obținut scoruri slabe la testele de memorie și atenție.
Deși tehnologia este promițătoare, medicul Manisha Parulekar subliniază că vocea poate suna mai bătrână și din cauza altor factori, precum depresia, oboseala sau stresul. Ea avertizează că acest instrument nu ar trebui utilizat izolat pentru a pune un diagnostic definitiv de demență. În prezent, modelul a fost testat doar pentru vorbitorii de spaniolă, iar cercetătorii intenționează să extindă testările pe termen lung și în alte limbi pentru a valida eficacitatea acestui sistem.
Utilizarea inteligenței artificiale în diagnosticarea medicală reprezintă o evoluție în cadrul tehnologiilor de monitorizare a sănătății, oferind posibilități de screening rapid. În contextul medical actual, metodele non-invazive sunt extrem de importante, deoarece analizele de sânge și scanările cerebrale rămân proceduri costisitoare și dificil de accesat pentru o parte din populație. Această tehnologie ar putea ajuta la identificarea timpurie a riscurilor de declin cognitiv prin simpla analiză a comunicării verbale.