Premierul demis Ilie Bolojan a lansat o serie de acuzații la adresa Ministerului Sănătății, afirmând că fondurile alocate unităților de primiri urgențe (UPU) sunt insuficiente. În cadrul unei ședințe a conducerii PNL desfășurate sâmbătă, liderul a semnalat că sumele prevăzute pentru acest an sunt semnificativ mai mici decât cele de la începutul anului 2025. Această situație financiară critică ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor spitale majore din țară.
Situația unității de primiri urgențe de la Spitalul Floreasca din București a fost utilizată ca argument principal de către Ilie Bolojan. Această unitate, descrisă drept cea mai mare din România, a beneficiat în 2025 de peste 10 milioane de lei, necesitând ulterior sume suplimentare pentru a ajunge la finalul anului. În schimb, alocarea inițială pentru acest an a fost de mai puțin de 5 milioane de lei, ceea ce reprezintă sub jumătate din bugetul anterior.
Un caz similar a fost evidențiat pentru unitatea de primiri urgențe din Târgu Mureș, care se confruntă cu o scădere drastică a resurselor. În anul 2025, acest spital a primit inițial 8 milioane de lei și a avut nevoie de fonduri extra pentru a-și continua activitatea. Pentru anul 2026, alocarea inițială a fost stabilită la o sumă de sub 4 milioane de lei, confirmând tendința de subfinanțare raportată de liderul liberal.
Ilie Bolojan a susținut că unele unități au primit doar aproximativ 30% din sumele necesare pentru a opera pe parcursul întregului an. El a sugerat că lipsa de bani poate fi rezultatul unei gestionări iresponsabile sau o tactică premeditată pentru a crea presiune politică. Conform acestui scenariu, lipsa acoperirii bugetare pentru cheltuielile vitale ar putea fi folosită pentru a forța obținerea unor fonduri suplimentare prin rectificarea bugetară.
Liderul PNL a subliniat că fără o rectificare bugetară serioasă, aceste unități de primiri urgențe nu vor putea funcționa în condiții normale. El a menționat că un guvern interimar nu are capacitatea de a adopta o rectificare bugetară prin ordonanță de urgență. Această limitare administrativă face ca soluționarea crizei de finanțare să fie extrem de dificilă pentru spitalele care depind de aceste alocări pentru serviciile de urgență.
Problema finanțării sectorului sanitar este una recorrentă în gestionarea bugetelor publice din România, afectând capacitatea de răspuns a sistemului medical. În contextul actual, stabilitatea bugetară a unităților de primiri urgențe depinde direct de deciziile de rectificare ale Parlamentului. Lipsa unor fonduri constante poate duce la degradarea serviciilor de urgență, afectând direct accesul populației la asistență medicală imediată în momentele critice.