Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită implementarea unei strategii pentru creșterea efectivelor din sectorul sănătății. Obiectivul este creșterea cu cel puțin un milion de lucrători în perioada 2028–2034, prin măsuri de formare și recrutare. Această decizie a fost votată de 514 eurodeputați, în timp ce 61 au votat împotrivă și 33 s-au abținut, subliniind urgența de a aborda deficitul de personal medical.
Pentru a atrage tinerii către profesiile medicale, eurodeputații propun introducerea burselor și a unor programe specifice de formare. Se pune un accent deosebit pe sprijinul pentru specialitățile care suferă de un deficit de personal, precum și pe dezvoltarea rolurilor avansate pentru asistenții medicali. Strategia vizează nu doar recrutarea, ci și crearea unor condiții de muncă mai bune, care să includă salarii echitabile și locuri de muncă stabile pentru toți profesioniștii.
O propunere majoră este recunoașterea insuficienței efectivelor ca un risc profesional, pentru a proteja atât angajații, cât și pacienții. Parlamentul cere controlul volumului de muncă și stabilirea unor raporturi clare între numărul de medici sau asistenți și numărul de pacienți. Loucas Fourlas a evidențiat presiunea mare asupra spitalelor și a serviciilor de îngrijire, cauzată de epuizarea profesională și de creșterea cererii de servicii medicale.
În ceea ce privește tehnologia, deși inteligența artificială și telemedicina sunt văzute ca instrumente utile, ele nu pot înlocui contactul direct cu pacientul. Eurodeputații recomandă utilizarea instrumentelor digitale pentru a îmbunătăți accesul la servicii în zonele rurale, dar insistă pe necesitatea pregătirii personalului pentru a utiliza corect aceste tehnologii. Îngrijirea față în față trebuie să rămână nucleul sistemelor medicale, indiferent de avansul tehnologic.
Problema deficitului de personal este una complexă, care afectează direct timpul de așteptare pentru diagnostic și tratament. Georgiana Theodorescu a semnalat că presiunea pe care o suportă profesioniștii actually afectează calitatea actului medical. Parlamentul solicită, prin intermediul unor voci precum Ruggero Razza, o creștere a finanțării publice și o utilizare mai strategică a fondurilor europene pentru a face profesiile medicale mai atractive.
În contextul actual, sistemele de sănătate se confruntă cu provocări financiare și de resurse umane semnificative. În România, discuțiile despre stabilitatea sistemului sunt marcate de deficite bugetare raportate de Ministerul Sănătății, care a menționat un deficit de 98 milioane lei în sistemul sanitar. Această situație de presiune financiară și de lipsă a resurselor subliniază dificultatea de a menține un echilibru între cererea de servicii și capacitatea de formare a noilor specialiști.