Rezultatele unor studii clinice recente, prezentate la Congresul Societății Europene de Pneumologie, ERS 2026 desfășurat la Barcelona, analizează impactul vaccinului antigripal cu doză mare asupra persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Cercetarea a inclus aproximativ 32.000 de participanți cu boli pulmonare cronice, oferind date despre modul în care acest tip de vaccin poate influența riscul de spitalizare. Analiza a fost realizată prin combinarea datelor din studiile DANFLU-2 și GALFLU, care au urmărit efectul imunitar asupra unor grupuri vulnerabile.
Vaccinul evaluat conține de patru ori mai mult antigen hemaglotinic față de varianta cu doză standard, având 60 de micrograme pentru fiecare tulpină virală, în loc de 15 micrograme. Această configurație este concepută pentru a stimula un răspuns imun mai robust la persoanele vârstnice, care pot avea o reacție redusă la vaccinarea obișnuită. În cadrul analizei FLUNITY-HD, care a cuprins 466.320 de persoane, s-a observat că vaccinul cu doză mare este asociat cu o reducere de 8,8% a spitalizărilor pentru gripă sau pneumonie.
Subiectul studiului a vizat o gamă largă de afecțiuni, inclusiv astm, bronșite, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), emfizem, dar și tuberculoza respiratoră sau sarcoidoza. În populația totală analizată, vaccinul cu doză mare a demonstrat o reducere de 31,9% a spitalizărilor pentru gripă confirmată prin teste de laborator. De asemenea, s-a înregistrat o scădere de 6,3% a spitalizărilor cauzate de afecțiuni cardiorespiratorii, evidențiind utilitatea acestui tip de imunizare pentru pacienții cu riscuri ridicate.
Interpretarea datelor necesită însă o abordare prudentă din partea specialiștilor, deoarece unele analize indică o eficacitate relativă de aproximativ 4,4% în prevenirea spitalizărilor pentru gripă sau pneumonie. Intervalul de încredere menționat, situat între −10,2% și 17,0%, sugerează că rezultatul nu este neapărat semnificativ statistic în acest subgrup specific. Totuși, faptul că persoanele cu boli pulmonare au un risc absolut mai mare de spitalizare poate face ca orice diferență, chiar și una modestă, să aibă o relevanță clinică importantă.
Studiile au fost realizate pe parcursul mai multor sezoane gripale, între 2022 și 2025, în locații precum Danemarca și Spania, sub finanțarea companiei Sanofi. Participanții au fost monitorizați începând de la 14 zile după administrarea vaccinului până la sfârșitul lunii mai a anului următor. Deși studiile au fost de tip deschis, ceea ce înseamnă că participanții știau tipul de vaccin primit, datele despre spitalizări au fost colectate direct din registrele sistemelor de sănătate, oferind o bază de analiză pentru populația de peste 65 de ani.
Vaccinul antigripal cu doză mare, care este autorizat în Uniunea Europeană, este disponibil și în România pentru persoanele care necesită un răspuns imun mai puternic. Această măsură de prevenție este esențială pentru grupurile cu risc ridicat de complicații grave, precum pneumonia. În contextul actual, monitorizarea sănătății respiratorii rămâne un subiect de interes major pentru populația vârstnică, având în vedere impactul bolilor cronice asupra sănătății publice.