Un nou model alimentar, cunoscut sub numele de dietă nordică, câștigă atenția cercetătorilor ca o alternativă viabilă la dieta mediteraneană. Acest regim, inspirat din obiceiurile culinare din Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda, se concentrează pe ingrediente modeste și locale. Specialiștii consideră acest model drept „dieta mediteraneană a Nordului”, oferind beneficii similare prin reducerea riscului de boli cardiovasculare, a diabetului și prin creșterea șanselor de longevitate.
Conform studiilor publicate de The Conversation, dieta nordică pune un accent deosebit pe alimente puțin procesate și produse de sezon. Consumul de cereale integrale, în special secară și ovăz, este central în acest regim alimentar. Lista de alimente recomandate include și pește gras, precum somonul, heringul sau macroul, alături de legume rădăcinoase, varză, mere, pere și diverse fructe de pădure, toate fiind esențiale pentru sănătate.
Efectele pozitive ale acestui model nu provin dintr-un singur aliment, ci din combinația nutrițională a produselor. Cerealele și legumele oferă fibre care reglează digestia, glicemia și nivelul colesterolului în organism. Peștele gras și uleiul de rapiță aduc grăsimi nesaturate esențiale pentru inimă, în timp ce fructele și fructele de pădure furnizează antioxidanți care reduc inflamația. Regimul este, în mod natural, sărac în zahăr și grăsimi saturate.
Cercetările clinice oferă dovezi solide despre impactul acestui stil de viață asupra sănătății. Un studiu care a monitorizat 57.053 de danezi timp de 12 ani a arătat că bărbații care au urmat dieta nordică au avut un risc de deces redus cu 36%. Un alt studiu desfășurat în Suedia pe parcursul unui an a demonstrat că înlocuirea pâinii albe și a pastelor cu terci de ovăz și pâine de secară îmbunătățește glicemia și reduce grăsimea hepatică.
Deși dieta nordică și cea mediteraneană seamănă prin promovarea alimentelor vegetale și a peștelui, ele diferă prin ingredientele utilizate. Dieta nordică se bazează pe produse specifice regiunilor cu climă rece, ceea ce o face mai ușor de urmat pentru cei care locuiesc în zone similare. Această abordare poate avea, de asemenea, un impact mai mic asupra mediului, deoarece încurajează utilizarea produselor disponibile local, reducând astfel necesitatea importurilor de alimente exotice.
Pentru populația din România, multe dintre aceste principii sunt deja integrate în tradiția culinară locală. Alimente precum fasolea, varza, rădăcinoasele, fructele de pădure și peștele sunt componente comune în bucătăria românească. Adoptarea acestui model presupune revenirea la aceste produse integrale și locale, în detrimentul consumului de produse ultraprocesate și preparate rapide, care au dominat piața în ultimii ani.