Situația sănătății mintale după naștere reprezintă o problemă majoră în România, afectând atât femeile, cât și bărbații. Conform datelor furnizate de DSP Arad, în țara noastră prevalența depresiei postpartum este de 18,8%, ceea ce înseamnă că aproximativ 19 din 100 de bărbați dezvoltă această afecțiune. Această cifră este semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează la nivelul de 9,3%, echivalentul a 9 bărbați din 100.
Problema este agravată de faptul că o mare parte din cazuri rămân nediagnosticate. DSP Arad avertizează că până la 50% dintre femeile care suferă de această afecțiune nu primesc un diagnostic corect, pe fondul fricii și al stigmatizării sociale. În acest context, una din cinci femei se confruntă cu depresia postpartum, o stare care poate afecta profund relația dintre mamă și copil, dezvoltarea cognitivă a sugarului și stabilitatea întregului cuplu.
Este esențială diferențierea între depresia postpartum și fenomenul cunoscut sub numele de „baby blues”. În timp ce „baby blues” este o stare tranzitorie care nu depășește două săptămâni și nu afectează sever funcționarea mamei, depresia postpartum poate apărea în perioada perinatală și poate persista între trei și șase luni. În anumite situații critice, simptomele pot fi prezente chiar și la patru ani după nașterea copilului.
Semnalele de alarmă care indică necesitatea unei intervenții includ tristețea profundă, furia, sentimentele de vinovăție și tulburările de somn. În cazurile severe, pot apărea pierderea interesului față de copil sau gândurile de autovătămare și de a face rău copilului. Factorii de risc identificați sunt varietate, de la antecedentele de anxietate și sarcinile cu risc ridicat, până la violența domestică sau lipsa somnului.
Pentru o gestionare eficientă, DSP Arad recomandă implicarea medicilor de familie în procesul de screening prin chestionare simple. Acestea pot fi aplicate la prima vizită prenatală, la patru-șase săptămâni și la trei-patru luni după naștere. Dacă se aplică un tratament adecvat, care poate include consiliere psihologică, grupuri de sprijin sau medicație compatibilă cu alăptarea, aproximativ 80% dintre femei reușesc să se recupereze complet.
Monitorizarea sănătății mintale în perioada perinatală este un aspect critic pentru prevenirea crizelor de sănătate publică. Identificarea timpurie a simptomelor poate preveni complicațiile pe termen lung asupra dezvoltării infantile și a stabilității sociale a familiei. Implementarea unor protocoale de screening regulate și accesibile poate reduce semnificativ rata de cazuri nediagnosticate din sistemul de sănătate românesc.