Depresia postpartum este un fenomen care devine tot mai des întâlnit și mai acut de la an la an, conform declarațiilor psihologului Iolanda Crețulescu. Această stare afectează tinerele mame imediat după nașere, însă multe dintre acestea nu realizează intensitatea simptomelor prin care trec. Din acest motiv, rolul familiei devine crucial în identificarea timpurie a dificultăților, deoarece proaspăta mamă nu se poate autodiagnostica în aceste momente de vulnerabilitate.
Iolanda Crețulescu explică faptul că există o diferențiere clară între perioada de după nașere, fenomenul de baby blue și depresia postpartum propriu spusă. Tulburarea de tip baby blue poate apărea în prima lună sau chiar la șase luni după nașere, manifestându-se prin tristețe profundă și lipsă de interes față de bebeluș. Simptomele pot include și o anxietate exagerată legată de siguranța copilului, precum și tulburări de somn, chiar și atunci când nou-născutul doarme sau este supravegheat.
În cazurile în care apar gânduri negative extreme, precum dorința de a face rău, psihologul avertizează că este necesară intervenția unei urgențe psihiatrice. Este esențial ca familia să nu minimizeze sentimentele mamei prin fraze care sugerează că ea exagerează sau că situația este ceva obișnuit prin care toată lumea trece. Astfel de afirmații pot produce o descurajare atât de puternică încât mama nu mai poate să se autoregleze împreună cu mediul său de viață.
Suportul oferit de entourage trebuie să se concentreze pe nevoile reale ale mamei, nu doar pe cele ale bebelușului. Iolanda Crețulescu recomandă ca familia să nu pună tot accentul pe apariția copilului, ci să întrebe mama cum se simte și dacă are nevoie de ceva. Este important să se ofere ajutor în sarcinile logistice, cum ar fi gătitul sau curățenia, fără a înlocui prezența mamei lângă copil, pentru a permite formarea unui bond emoțional.
O altă recomandare importantă este ca membrii familiei să nu aștepte să fie rugați pentru a veni în ajutor, ci să preia din sarcinile mamei. Aceasta poate include gesturi simple, precum oferirea unui pahar cu apă sau păstrarea copilului pentru o oră pentru a permite mamei să doarmă. Totuși, ajutorul trebuie să fie unul de tip logistic-administrativ, pentru a ajuta noua mamă să își găsească propriul ritm și să se conecteze cu bebelușul.
În contextul actual, în care sănătatea mentală a femeilor după naștere este o temă de interes social, înțelegerea nevoilor specifice este vitală. Deși discuțiile despre sănătatea psihică sunt tot mai frecvente, aplicarea practică a suportului în cadrul familiei rămâne un element cheie pentru prevenirea complicațiilor. O abordare corectă a nevoilor logistice poate facilita o tranziție mai ușoară către noua etapă de viață a femeii.