Deficitul de fier reprezintă una dintre cele mai frecvente carențe de micronutrienți la nivel global, afectând aproximativ o treime dintre adulți în Statele Unite, conform unui studiu din 2024. Această problemă medicală poate rămâne nedepistată ani de zile, deoarece simptomele pot fi confundate ușor cu efectele stresului sau ale lipsei de somn. Chiar și atunci când analizele de sânge nu indică prezența anemiei, organismul poate suferi de o scădere a rezervelor de fier care afectează funcționarea generală.
Problema apare deoarece organismul își poate epuiza rezervele de fier înainte ca nivelul hemoglobinei sau numărul globulelor roșii să scadă sub valorile normale. Dr. Ariela Marshall, profesoară asociată de medicină la Universitatea din Minnesota, subliniază că există o concepție greșită frecventă conform căreia deficitul de fier nu poate provoca simptome în absența anemiei. Manifestările pot include oboseală persistentă, slăbiciune, amețeli, palpitații, dificultăți de respirație sau chiar nevoia de a consuma substanțe nealimentare, precum gheața ori argila.
Pentru o identificare corectă, medicii utilizează testarea feritinei, o proteină care stochează fierul în organism, deoarece o hemoleucogramă obișnuită nu este întotdeauna suficientă. Societatea Americană de Hematologie a publicat noi recomandări care propun praguri de referință diferențiate pentru diagnostic. Conform acestui ghid, pragul de feritină ar trebui să fie de maximum 20 ng/ml pentru copii, 30 ng/ml pentru majoritatea adulților și 50 ng/ml pentru persoanele cu menstruații abundente sau alți factori predispozanți.
Cauzele care duc la această stare sunt multiple, incluzând dietele restrictive, pierderile de sânge sau dificultățile de absorbție cauzate de afecțiuni digestive precum boala celiacă. Femeile sunt într-o categorie vulnerabilă din cauza pierderilor de sânge asociate cu menstruația abundentă, în timp ce copiii și femeile însărcinate au un necesar crescut de fier. De asemenea, pierderile de sânge la nivelul tractului gastrointestinal pot indica uneori afecțiuni serioase, precum cancerul colorectal, necesitând investigații medicale suplimentare.
Deși pe rețelele sociale circulă termeni precum „fața cu feritină” pentru a descrie semne precum cearcănele, paloarea sau pielea uscată, specialiștii rămân sceptici. Această abordare bazată pe aspectul fizic nu poate înlocui testele de laborator, deoarece semnele vizibile pot avea numeroase alte explicații medicale. Evaluarea medicală completă este esențială pentru a stabili dacă simptomele, inclusiv dificultățile de concentrare sau căderea părului, sunt direct legate de nivelul de fier din organism.
În cadrul sistemelor de monitorizare a sănătății publice, identificarea timpurie a carențelor de micronutrienți este crucială pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung. Deși Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel al feritinei sub 15 ng/ml pentru identificarea deficitului la adulți și copii, noile ghiduri propun praguri mai ridicate pentru a evita cazurile rămase nedepistate. Corectarea carenței prin suplimente orale trebuie însoțită întotdeauna de investigarea cauzei primare pentru a preveni reapariția deficitului.