Un summit european desfășurat la Milano a tras un semnal de alarmă privind gestionarea resurselor în sistemele de sănătate. Deși statul investește miliarde de euro în tratarea bolnavilor de inimă, diabet sau obezitate, doar 3 cenți din fiecare euro alocat sănătății sunt direcționați către prevenție. Această lipsă de finanțare pentru depistarea timpurie amenință să facă costurile medicale și pierderile economice imposibil de gestionat la nivelul întregii Europe.
Impactul bolilor cardiovasculare asupra economiei Uniunii Europene este masiv, depășind anual pragul de 282 de miliarde de euro. Din această sumă colosală, aproximativ 47 de miliarde reprezintă pierderi directe de productivitate, în timp ce peste 250 de milioane de zile de muncă sunt pierdute anual din cauza dizabilităților. Cercetările confirmă că 55% din aceste costuri sunt alocate asistenței medicale directe, restul de 45% fiind suportate de familii sau reprezentând pierderi de productivitate.
În România, situația este extrem de critică, bolile cardiovasculare fiind principala cauză de deces, provocând anual aproximativ 150.000 de pierderi de vieți omenești. Rata mortalității în țara noastră este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, reflectând dificultățile sistemului. În plus, peste 1,3 milioane de adulți români au fost diagnosticați cu diabet, însă estimările indică faptul că jumătate din cazuri rămâne nediagnosticat sau fără un tratament adecvat.
O problemă majoră identificată este inegalitatea accesului la tratamente inovatoare, cu timpi de așteptare care depășesc adesea 500 de zile. În timp ce în Germania pacienții primesc medicamente în aproximativ 120 de zile, în regiunile din Centrul și Estul Europei acest interval poate depăși 1.200 de zile. Raportul Patients W.A.I.T. Indicator subliniază aceste decalaje dramatice care adâncresc prăpastia dintre țările membre ale blocului comunitar.
Liderii din industrie, precum Dave Ricks, președinte și CEO al Eli Lilly and Company, susțin necesitatea unei schimbări radicale de priorități. Acesta a subliniat că sistemele actuale sunt construite în jurul îngrijirii acute, nu pentru menținerea sănătății pe termen lung la nivelul populației. Sebastian Iovan, General Manager, Romania Cluster, Eli Lilly and Company, a adăugat că este vital să se pună accent pe diagnostic precoce și pe transformarea progresului științific în beneficii reale.
În România, Programul Național de Diabet beneficiază de o finanțare anuală de aproximativ 3 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai mari alocări din sistemul sanitar. Totuși, acest buget nu elimină dificultățile pacienților, care se confruntă cu liste de așteptare netransparente și criterii de eligibilitate problematice. De asemenea, existența unor bariere de vârstă limitează accesul multor persoane tinere la protecția necesară în cadrul acestui program național.