O nouă cercetare internațională semnalează o expansiune alarmantă a demenței la nivel global, fiind descrisă ca o criză sanitară în accelerare. Studiul, realizat de specialiști de la University of New South Wales din Sydney, Australia, arată că numărul de cazuri noi de demență ar putea crește de la 11,4 milioane înregistrate în 2023, la 24,7 milioane de persoane în fiecare an până în 2050. Această evoluție reprezintă mai mult decât o dublare a incidenței bolii degenerative pe parcursul următoarelor două decenii.
Analiza a fost efectuată pe datele a aproape 40.000 de persoane, colectate din 22 de studii populaționale desfășurate în 18 țări și teritorii de pe șase continente. Cercetătorii au urmărit incidența, adică rata la care apar cazuri noi, pe o perioadă de monitorizare de peste 287.000 de ani-persoană, în care 3.001 participanți au dezvoltat boala. Rata globală standardizată în funcție de vârstă și sex a fost de 9,7 cazuri noi la 1.000 de ani-persoană, un indicator care permite compararea structurilor demografice diferite.
Rezultatele indică faptul că femeile sunt mai afectate decât bărbații, având o rată de 10,6 cazuri noi la 1.000 de ani-persoană, față de 8,6 la bărbați. De asemenea, o diferență majoră a fost observată între regiuni, țările cu venituri mici și medii prezentând o incidență de 13,6 la 1.000 de ani-persoană. Această cifră este cu aproximativ 64% mai mare decât rata de 8,3 înregistrată în țările cu venituri mari, ceea ce pune o presiune imensă pe zonele cu resurse limitate.
Autorul principal al cercetării, Perminder Sachdev, a subliniat că situația este deosebit de îngrijorătoare pentru regiunile cu venituri mici și medii, deoarece acestea se confruntă cu o îmbătrânire rapidă a populației. Lipsa resurselor pentru prevenție, diagnostic și îngrijire pe termen lung face ca aceste state să fie cele mai vulnerabile în fața exploziei viitoare a cazurilor. Cercetătorii au recomandat investiții în date locale și consolidarea capacității de asistență medicală pentru a planifica serviciile în funcție de nevoile specifice ale fiecărei țări.
În România, situația este critică, existând aproximativ 300.000 de persoane care trăiesc cu demență, conform datelor Alzheimer Europe prezentate de Societatea Română Alzheimer. În 2025, medicii de familie au raportat peste 12.000 de cazuri noi de boală Alzheimer, însă Institutul Național de Sănătate Publică avertizează că numărul real este probabil mult mai mare. Lipsa infrastructurii pentru diagnosticare precoce și a centrelor specializate face ca povara îngrijirii să cadă aproape exclusiv pe umerii rudelor.
Problema demenței afectează nu doar memoria, ci și gândirea, limbajul și orientarea, ducând la pierderea autonomiei pacienților. Pe măsură ce boala avansează, majoritatea persoanelor ajung să necesite supraveghere și ajutor permanent, ceea ce generează provocări enorme pentru familii și economii. Expertul Henry Brodaty a avertizat că sistemele de sănătate nu trebuie doar să reacționeze după apariția bolii, ci să investească în identificarea timpurie a persoanelor vulnerabile și în reducerea factorilor de risc modificabili.