Un nou studiu de amploare, realizat pe un eșantion de peste 45.000 de persoane, arată că nivelul de consum de zahăr din primii ani de viață poate influența sănătatea mintală pe termen lung. Cercetătorii au observat că persoanele care au fost expuse unui consum mai redus de zahăr în primele 1.000 de zile de viață prezintă un risc de anxietate la maturitate cu 33% mai mic. Această perioadă critică include momentul concepției și continuă până în jurul vârstei de doi ani și jumătate.
Analiza a fost efectuată de cercetători de la Universitatea din Surrey, care au examinat datele medicale ale unor persoane născute între anii 1951 și 1956. Această perioadă a fost relevantă deoarece a cuprins atât anii de raționalizare a zahărului în Regatul Unit după război, cât și perioada de după eliminarea restricțiilor. Studiul, publicat în revista Translational Psychiatry, a comparat diferențele dintre persoanele supuse restricțiilor și cele care nu au avut nicio limitare a consumului de zahăr.
Rezultatele indică faptul că raționalizarea zahărului în primii ani de viață a fost asociată cu schimbări în preferințele alimentare, în sănătatea psihică și în structura creierului. Persoanele care au trecut prin cele mai lungi perioade de restricție au raportat o preferință mai redusă pentru alimentele dulci. În plus, pentru acest grup, anxietatea și depresia au început să apară mult mai târziu în viață, comparativ cu restul participanților la studiu.
În ceea ce privește vârsta de debut a simptomelor, grupul expus cel mai mult la restricții a avut o vârstă mediană de aproximativ 62 de ani. În schimb, la persoanele care nu au fost supuse nicio limitare a consumului de zahăr, vârsta mediană pentru apariția anxietății a fost de 55 de ani. Nophar Geifman, profesor la Universitatea din Surrey, a subliniat că mediul nutrițional din acești primii ani pare să aibă o relevanță de lungă durată pentru sănătatea mintală.
Autorii studiului explică faptul că primele 1.000 de zile reprezintă un interval esențial pentru dezvoltarea creierului, putând produce modificări structurale permanente. Dietele bogate în zahăr ar putea reduce densitatea și disponibilitatea neuronilor serotoninergici, care sunt vitali pentru reglarea dispoziției. Restricționarea zahărului în această etapă ar putea ajuta la protejarea acestor circuite neuronale esențiale. Hana Navratilova, autoarea principală, consideră că aceste date pot ajuta la elaborarea politicilor de sănătate publică.
Deși studiul se concentrează pe impactul nutriției asupra creierului, acesta se încadrează într-un context mai larg de cercetări privind sănătatea publică și obiceiurile alimentare. În perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în Regatul Unit, consumul de zahăr era limitat la aproximativ 40 de grame pe zi pentru adulți. Aceste date istorice au oferit cercetătorilor un cadru de observație unic pentru a analiza efectele pe termen lung ale restricțiilor alimentare asupra populației.