Comisia Lancet a prezentat o evaluare globală care identifică 17 pericole majore pentru omenire, care ar putea pune în pericol existența speciei umane până în anul 2100. Raportul evidențiază riscuri extreme, precum conflictul nuclear sau utilizarea inteligenței artificiale în scopuri distructive, dar și probleme deja prezente, precum poluarea sau malnutriția. Experții subliniază că, deși aceste scenarii sunt grave, probabilitatea lor rămâne redusă și există posibilități reale de intervenție.
În cadrul analizei, experții au utilizat indicatorul DALY, care reprezintă un an de viață sănătoasă pierdut prin boală, dizabilitate sau moarte prematură. Această metodă a permis estimarea impactului fiecărei amenințări asupra populației globale dacă tendințele actuale nu sunt oprite. Raportul arată că, împreună, cele 17 riscuri identificate ar putea provoca pierderea cumulată a peste un miliard de ani de viață sănătoasă pentru întreaga omenire.
Scenariul unui conflict nuclear este prezentat ca o amenințare extremă, deoarece particulele care ar ajunge în straturile superioare ale atmosferei ar putea bloca lumina solară și ar provoca foamete. În ceea ce privește inteligența artificială, comisia avertizează despre riscul utilizării acesteia pentru dezvoltarea unor arme biologice. Ambele variante sunt considerate periculoase deoarece pot pune în pericol direct supraviețuirea speciei umane pe termen lung.
Problemele climatice și reducerea ajutorului internațional sunt, de asemenea, puncte critice în raportul Comisiei Lancet. Limitarea încălzirii globale la 1,8°C, în loc de o creștere de 4,4°C, ar putea evita pierderea a 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă. Totodată, diminuarea finanțării internaționale pentru sănătate, observată în state precum SUA sau Marea Britanie, ar putea cauza pierderi de până la 1,5 miliarde de ani de viață sănătoasă.
Impactul acestor riscuri variază semnificativ în funcție de nivelul de dezvoltare al regiunilor vizate. În zonele cu venituri ridicate, amenințările dominante sunt bolile netransmisibile, obezitatea și sănătatea mintală precară. În schimb, în regiunile cu venituri mici, pierderile de sănătate sunt influențate de factori precum nivelul redus de educație. Aproape 70% din pierderile cauzate de scăderea ajutorului extern s-ar concentra în Africa subsahariană.
Evaluarea realizată de acest grup de 35 de experți va fi actualizată anual pentru a include riscuri emergente și date noi. Autorii cer liderilor mondiali să investească în inovație tehnologică și să consolideze sistemele de sănătate pentru a preveni transformarea acestor amenințări în crize majore. Obiectivul este ca deciziile publice, fie la nivel național, fie la nivel multilateral global, să fie luate înainte ca impactul să devină iremediabil.