Ciuma, cunoscută în terminologia medicală sub denumirea de pestă, poate fi tratată eficient cu antibiotice în cazul în care diagnosticul este stabilit prompt. Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România a furnizat detalii esențiale despre această boală, subliniind că începerea imediată a tratamentului este vitală pentru a reduce riscul de complicații grave sau deces. Deși este asociată istoric cu epidemii masive, medicina modernă oferă acum soluții terapeutice care nu existau în trecut.
Boala este provocată de bacteria Yersinia pestis și este clasificată ca o zoonoză. Cel mai frecvent, această bacterie ajunge la om prin intermediul înțepăturii unui purice infectat, care a intrat anterior în contact cu rozătoare, inclusiv șobolani. Transmiterea se poate produce și prin contact direct, însă forma pneumonică reprezintă un risc major de propagare, deoarece permite transmiterea interumană de la o persoană la alta prin căile respiratorii, afectând direct plămânii.
Există trei forme clinice principale ale bolii: bubonică, septicemică și pneumonică. Ciuma bubonică se manifestă prin apariția unor ganglioni limfatici măriți și dureroși în zona unde a avut loc înțepătura puricelui, putând evolua spre forme mai severe. Ciuma septicemică este o formă sistemică în care infecția se răspândește în tot organismul, în timp ce forma pneumonică atacă plămânii și este extrem de periculoasă din cauza modului de transmitere.
Simin Aysel Florescu, președintele Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România, a explicat faptul că, deși ciuma a provocat pandemii istorice, ameliorarea condițiilor de igienă și apariția antibioticelor au redus impactul bolii. Totuși, aceasta nu a dispărut complet și rămâne prezentă în anumite regiuni ale lumii. Pentru a asigura informații medicale corecte și validate, Colegiul Medicilor din România monitorizează subiectele de sănătate publică prin comisii de specialitate.
Situația riscului de mortalitate este îngrijorătoare în absența tratamentului medical adecvat. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, mortalitatea pentru forma bubonică este de aproximativ 30-60%, în timp ce formele pneumonică și septicemică pot deveni aproape întotdeauna fatale dacă nu sunt tratate la timp. În perioada 2019-2025, cele mai multe cazuri raportate au fost identificate în Madagascar și Republica Democratică Congo, boala putând apărea sub formă de cazuri izolate sau focare.
În contextul global, Organizația Mondială a Sănătății a solicitat recent informații transparente după moartea unei laborante de la un institut de studiu a ciumei de la Irkuțk. Directorul organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a cerut clarificări în legătură cu relatările despre un al doilea angajat afectat de o pneumonie de origine nedeterminată. Monitorizarea acestor cazuri rămâne o prioritate pentru autoritățile de sănătate publică la nivel internațional.