O echipă internațională de cercetători, formată din experți de la Universitatea din Sao Paulo și Universitatea din Auckland, a identificat o nouă cauză neurogenică a hipertensiunii arteriale. Studiul, publicat în Circulation Research, arată că regiunea parafacială laterală (pFL) din creier poate declanșa modificări biologice care duc la creșterea tensiunii. Această descoperire vine după ce cercetătorii au observat că activarea neuronilor din această zonă afectează direct circulația sanguină.
Echipa de cercetători a utilizat tehnici de inginerie genetică pentru a efectua experimente pe șobolani, activând și dezactivând neuronii regiunii parafaciale laterale. În timpul testelor, s-a constatat că această regiune, de regulă asociată cu controlul respirației și expirațiilor profunde, îndeplinește și o funcție suplimentară de activare a sistemului nervos și îngustare a vaselor de sânge. Monitorizarea activității nervoase a arătat o legătură directă între acești neuroni și creșterile bruște ale tensiunii.
Rezultatele oferă o explicație clinică pentru faptul că aproximativ 40% dintre pacienții hipertensivi nu reușesc să își controleze tensiunea chiar dacă urmează tratamentele medicamentoase clasice. Cercetătorii susțin că aproximativ 50% dintre pacienții cu hipertensiune prezintă o componentă neurogenă. Această situație face ca înțelegerea mecanismelor care generează simpato-excitația să fie esențială pentru dezvoltarea unor noi strategii terapeutice care să nu necesite medicamente care să pătrundă direct în creier.
O abordare promițătoare vizează țintirea senzorilor numiți corpi carotidieni, formațiuni neurovasculare situate la nivelul gâtului. Fiziologul Julian Paton de la Universitatea din Auckland a explicat că, după ce echipa sa a dezactivat experimental regiunea parafacială laterală, tensiunea arterială a revenit la valori normale. Studiile sugerează că piridoxal-5-fosfatul, o formă activă a vitaminei B6, ar putea ajuta la blocarea receptorilor care cresc semnalele nervoase responsabile pentru creșterea tensiunii.
Legătura dintre respirație și vascularizație explică și de ce persoanele care suferă de apnee în somn prezintă un risc crescut de hipertensiune. În timpul episoadelor de apnee, nivelul de oxigen scade, iar cel de dioxid de carbon crește, activând intens neuronii regiunii parafaciale laterale. Această activare intensifică sistemul nervos simpatic, responsabil de reacția automată în situații de stres, contribuind astfel la menținerea unei tensiuni arteriale ridicate.
Hipertensiunea arterială reprezintă o problemă de sănătate majoră, afectând o treime din populația globală, în special vârstnicii. Această afecțiune crește riscul de accident vascular cerebral, infarct și insuficiență cardiacă. În prezent, la nivel mondial, aproximativ 1,4 miliarde de oameni suferă de hipertensiune, iar datele indică faptul că în România există 6,6 milioane de persoane afectate de această problemă de sănătate.