Bolile aparatului circulator au reprezentat o cauză majoră de mortalitate în România în anul 2023, depășind pragul de 50% din totalul deceselor înregistrate. Conform datelor furnizate de Eurostat, această problemă de sănătate publică afectează toate cele 8 regiuni ale țării, care au raportat ponderi de decese de cel puțin 53,0%. Din acest punct de vedere, situația este critică la nivel național, având în vedere impactul acestor afecțiuni asupra populației.
În cadrul acestui peisaj statistic, regiunea Sud-Vest Oltenia se evidențiază prin cele mai mari cifre de mortalitate cauzate de bolile cardiovasculare. În această zonă, ponderea deceselor atribuite acestor afecțiuni a atins un nivel de 63,8%. Această valoare este semnificativ mai mare decât media națională și plasează regiunea Oltenia în grupul celor 25 de regiuni din Uniunea Europeană unde bolile aparatului circulator reprezintă cel puțin jumătate din totalul deceselor.
La nivelul întregii Uniuni Europene, bolile cardiovasculare au provocat 1,6 milioane de decese în cursul anului 2023. Această cifră reprezintă 32,5% din totalul deceselor raportate în comunitate. Raportul precizează că aceste afecțiuni includ în mod specific cardiopatia ischemică, bolile hipertensive și bolile cerebrovasculare. Din cele 244 de regiuni analizate la nivel european, 108 au raportat rate de deces egale sau mai mari decât media UE.
Situația este mult mai favorabilă în alte zone ale Europei, precum în Franța sau Danemarca. În Danemarca, toate cele 5 regiuni au înregistrat valori de maximum 22,4%, cea mai mică pondere fiind înregistrată în regiunea capitalei Hovedstaden, cu 20,5%. De asemenea, în Franța, cinci regiuni au raportat sub 20,0% decese cauzate de bolile circulatorii, cea mai mică valoare fiind înregistrată în regiunea Martinica, la 18,2%.
Pentru a combate acest fenomen, specialiștii subliniază importanța prevenției timpurii. Prof. dr. John Deanfield a declarat că bolile cardiometabolice nu apar brusc la vârsta de 50 sau 60 de ani, ci sunt determinate de factori de risc care pot începe chiar de la naștere. El a recomandat implicarea părinților, a școlilor și a autorităților în educația pentru sănătate, considerând schimbarea comportamentelor tinerilor ca pe o investiție esențială pentru viitor.
Monitorizarea indicatorilor de sănătate publică este un proces continuu în cadrul Uniunii Europene, utilizând nomenclatorul unităților teritoriale de statistică (NUTS) pentru a clasifica regiunile. Această structură permite compararea ratelor de deces standardizate între diverse zone geografice, oferind date esențiale pentru deciziile de politică sanitară. Analiza acestor date ajută la identificarea zonelor vulnerabile care necesită intervenții medicale și educaționale specifice pentru reducerea mortalității.