Profesorul João Pedro de Magalhães, specialist în biogerontologie moleculară la Universitatea din Birmingham, a oferit o prognoză optimistă privind viitorul sănătății umane. Acesta a declarat că, peste un secol, persoanele de 80 de ani vor fi mult mai sănătoase decât sunt în prezent. Această schimbare va fi posibilă datorită unor medicamente destinate longevității, care vor fi utilizate în scop preventiv, într-un mod similar cu modul în care sunt administrate vaccinurile astăzi.
Cercetătorul a participat la cea de-a cincea ediție a Climate Change Summit, desfășurată la Palatul Parlamentului din București, între 13 și 17 octombrie. În cadrul acestui eveniment, organizat de Rețelea de Sănătate Regina Maria, João Pedro de Magalhães a subliniat legătura dintre schimbările climatice și durata vieții. Deși tehnologia a permis creșterea speranței de viață de la 40 la peste 80 de ani, populația globală îmbătrânește, ceea ce crește incidența bolilor cardiovasculare și neurodegenerative.
În prezentul, multe dintre substanțele care țintesc procesul de îmbătrânire sunt deja în faze de testare pe animale sau au intrat în studii clinice pe oameni. Obiectivul acestor cercetări nu este doar prelungirea numărului de ani, ci îmbunătățirea calității vieții prin reducerea bolilor cronice și menținerea mobilității. João Pedro de Magalhães explică faptul că, deși nu vom „vindeca” îmbătrânirea, vom putea asigura o perioadă de viață mai activă și mai independentă pentru vârstnici.
Totuși, biologul a tras un semnal de alarmă privind impactul căldurii extreme asupra organismului uman. Datele indică faptul că temperaturile ridicate accelerează biomarkeri ai îmbătrânirii, precum modificările de metilare ale ADN-ului. În Europa, acest fenomen este vizibil la persoanele expuse la căldură, în special la vârstnici, care prezintă markeri biologici de îmbătrânire mai ridicați. Această situație este agravată de faptul că peste 60.000 de europeni au murit din cauza căldurii, conform unui studiu din 2024.
Până când medicina preventivă va deveni accesibilă, factorii de stil de viață rămân determinanți pentru longevitate. João Pedro de Magalhães menționează că alimentația, calitatea somnului, nivelul de stres și activitatea fizică influențează direct procesul de îmbătrânire. Schimbările climatice pot perturba aceste elemente, provocând anxietate și afectând calitatea somnului. Astfel, provocarea secolului este gestionarea unei populații care crește în număr, dar care este simultan și mai vulnerabilă la creșterea temperaturilor globale.
Procesul de îmbătrânire este complex și implică deteriorarea ADN-ului, stresul oxidativ și degradarea mitocondriilor. De asemenea, scurtarea telomerilor și apariția celulelor senescente contribuie la declinul funcțional. În contextul actual, cercetătorii urmăresc înțelegerea acestor mecanisme pentru a combate inflamația cronică, care este alimentată de factori precum sedentarismul, dieta nesănătoasă sau poluarea, elemente care pot accelera declinul cognitiv și fizic.