Oamenii de știință de la Universitatea din Hawaii au identificat o legătură între bacteriile care trăiesc în intestinele oamenilor și viteza cu care organismul îmbătrânește. Studiul arată că anumite microorganisme sunt asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă, în timp ce altele apar mai des la persoanele care prezintă semne de îmbătrânire accelerată. Această descoperire sugerează că microbiomul intestinal poate oferi indicii esențiale despre procesele biologice de înaintare în vârstă.
Cercetarea, publicată în revista Scientific Reports, indică faptul că diferențele dintre comunitățile de bacterii intestinale sunt asociate cu aproximativ 15% din variația ritmului de îmbătrânire biologică în rândul participanților. Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de cercetători a analizat probe de sânge și de materii fecale colectate de la 123 de adulți de vârste diferite. Această metodă a permis compararea speciilor bacteriene cu indicatorii moleculari utilizați pentru estimarea ritmului de îmbătrânire.
Oamenii de știință au urmărit în mod special diferența dintre vârsta cronologică, reprezentată de numărul de ani trăiți, și îmbătrânirea biologică, care surprinde modificările moleculare. Pentru evaluarea acestui proces, cercetătorii au utilizat indicatorul numit DunedinPACE, bazat pe modificări chimice ale ADN-ului. Rezultatele au evidențiat o asociere semnificativă între compoziția microbiomului intestinal și acest indicator, demonstrând că două persoane cu aceeași vârstă cronologică pot avea ritmuri biologice diferite.
În cadrul analizelor, speciile de bacterii au fost corelate cu ritmuri diferite de îmbătrânire. Bacteria Bifidobacterium adolescentis s-a numărat printre microorganismele asociate cel mai puternic cu o îmbătrânire biologică mai lentă. În schimb, bacteria Succinivibrio dextrinosolvens a prezentat una dintre cele mai puternice asocieri cu un ritm accelerat de îmbătrânire. Totuși, autorii precizează că studiul a identificat asocieri statistice și nu necessarily relații de cauzalitate directă.
Braden P. Kunihiro, autorul principal al cercetării, a explicat că microbiomul intestinal reacționează la numeroși factori din viața cotidiană, precum alimentația sau stilul de viață. Acest lucru îl transformă într-un domeniu important de studiu pentru înțelegerea îmbătrânirii sănătoase. Alika K. Maunakea, autorul senior, a menționat că tiparele microbiene prezintă asocieri semnificative cu indicatorii moleculari, independent de vârsta cronologică a participanților, ceea ce ar putea deschide noi direcții de cercetare.
Studiul a inclus și participanți nativi hawaiieni și din insulele Pacificului, populații mai puțin reprezentate în cercetările anterioare. Această abordare, menționată de Ruben Juarez, ajută la înțelegerea modului în care condițiile sociale și factorii de mediu influențează sănătatea biologică. Deși microbiomul este modificabil, cercetătorii avertizează că este prea devreme pentru a demonstra că schimbarea bacteriilor poate încetini efectiv procesul de îmbătrânire sau poate prelungi viața.