Organizația Mondială a Sănătății a lansat un avertisment alarmant privind impactul rezistenței la antibiotice și la alte medicamente asupra populației globale. Conform estimărilor agenției ONU, acest fenomen ar putea cauza aproximativ 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani. Situația este considerată extrem de gravă, deoarece riscul crescut amenință direct siguranța procedurilor medicale de rutină, inclusiv nașterile și intervențiile chirurgicale, care ar putea deveni periculoase pentru viață.
Jean-Pierre Nyemazi, director interimar al departamentului OMS pentru RAM, a subliniat în cadrul Forumului Global al Mass-Media privind RAM că rezistența la antimicrobiene reprezintă o amenințare constantă pentru medicina modernă. Acesta a comparat fenomenul cu pandemia de COVID-19, explicând că, în timp ce virusul a fost foarte vizibil, infecțiile rezistente la medicamente curăță vieți de ani de zile fără a trage semnale de alarmă evidente. Progresele în prevenție și diagnosticare rămân insuficiente pentru obiectivele globale.
Datele statistice oferite de OMS arată că, în anul 2021, rezistența la antibiotice a fost cauza directă a peste un milion de decese. Mai mult, acest fenomen a contribuit la alte aproximativ 4,7 milioane de decese în perioada respectivă. Analizele de supraveghere globală din anul 2023 indică faptul că una din șase infecții bacteriene confirmate prin analize de laborator și raportate către organizație a prezentat rezistență la antibioticele utilizate pentru tratamentul lor.
În ceea ce privește reacția statelor, o analiză desfășurată în 183 de țări arată că aproape nouă din zece state au acum un plan național de acțiune, comparativ cu doar patru din zece în anul 2017. Totuși, Pravasha Prakash, expert tehnic în cadrul agenției, a precizat că doar 42 de țări dispun de un plan care este efectiv finanțat, implementat și monitorizat. Ritmul acțiunilor trebuie accelerat pentru a atinge obiectivele stabilite pentru anul 2030.
Pentru a combate această criză, OMS a lansat două noi instrumente menite să ajute țările în consolidarea capacităților de diagnosticare. Primul instrument definește testele necesare la toate nivelurile sistemului de sănătate, de la asistența primară la spitalele de specialitate. Al doilea instrument integrează 73 de proceduri de laborator, acoperind tot procesul de la recoltarea probelor până la identificarea agenților patogeni și testarea sensibilității la antibiotice.
Lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene depinde de pârghiile principale precum prevenirea infecțiilor, vaccinarea, utilizarea adecvată a medicamentelor și îmbunătățirea accesului la servicii de salubritate și apă. Această problemă de sănătate publică este una de lungă durată, care necesită o coordonare globală pentru a preveni pierderile masive de vieți omenești estimate pentru perioada următoarelor decenii.