Un algoritm de inteligență artificială, testat pe o mostră de aproape 3.000 de persoane, a demonstrat că modul în care o persoană vorbește poate oferi indicii esențiale despre îmbătrânirea creierului. Studiul a analizat sute de caracteristici ale vorbirii pentru a calcula vârsta participanților, oferind o perspectivă asupra modificărilor biologice și a funcțiilor cognitive. Cercetarea a inclus 2.928 de persoane vorbitoare de limba spaniolă din Argentina, Chile, Columbia, Mexic și Peru.
Probele utilizate în cadrul cercetării au fost diverse, incluzând descrierea unui scurt film animat și două exerciții de fluență verbală. Participanții au trebuit să spună, timp de un minut, cât mai multe cuvinte care începeau cu o anumită literă, să enumere animale și legume sau să reproducă o poveste. Modelul de inteligență artificială a analizat atât sunetul vocii, cât și modul de exprimare, evaluând ritmul, durata pauzelor, înălțimea vocii, vocabularul și organizarea ideilor.
Instrumentul, numit „ceas al vorbirii”, a calculat diferența dintre vârsta estimată de algoritm și vârsta cronologică reală a fiecărei persoane. Dacă modelul atribui o vârstă mai mare decât cea reală, acest lucru indică o îmbătrânire biologică accelerată. Cercetătorii au comparat aceste estimări cu date obținute prin rezonanță magnetică și cu trei ceasuri epigenetice bazate pe metilarea ADN-ului, pentru a vedea dacă există o legătură între voce și indicatorii biologici de îmbătrânire.
Rezultatele au arătat că persoanele cărora algoritmul le-a estimat o vârstă mai avansată au obținut scoruri mai mici la testele de memorie și la cele care evaluează funcțiile executive. Aceste funcții includ planificarea, organizarea acțiunilor și menținerea atenției. Cele mai mari decalaje între vârsta estimată și cea reală au fost observate la persoanele cu boala Alzheimer sau demență frontotemporală, în special în cazurile unde boala afectează predominant limbajul.
Cercetarea a evidențiat, de asemenea, că condițiile sociale și economice influențează rezultatele. Factori precum educația, situația financiară, accesul la hrană sau experiențele dificile din copilărie au fost asociați cu o vârstă estimată din vorbire mai avansată. La adulții sănătoși și la cei cu boala Alzheimer, un „expozom social” nefavorabil a fost corelat cu o vârstă biologică estimată prin voce mai mare decât cea cronologică.
Metoda de evaluare prin voce ar putea deveni un instrument util, mai ales în regiunile unde accesul la investigații costisitoare, precum rezonanța magnetică sau analizele de sânge, este limitat. Deși modelul nu poate prezice deocamdată cine va dezvolta demență, el poate fi utilizat prin dispozitive obișnuite, precum telefoanele mobile. În prezent, cercetătorii trebuie să testeze algoritmul și pentru alte limbi, precum româna, pentru a vedea dacă funcționează la fel de bine.