Alexandru Rogobete a analizat componenta de sănătate a programului de guvernare propus de Siegfried Mureșan, exprimându-și îngrijorarea față de lipsa detaliilor concrete. Fostul ministru a subliniat că, deși programul promite îmbunătățiri în medicina de familie și eficiență în spitale, acesta nu oferă răspunsuri clare privind sursele de finanțare. Critica sa vizează în principal lipsa unor indicatori măsurabili și a unei strategii clare pentru gestionarea resurselor umane din sistemul medical românesc.
Un punct central al criticilor vizează lipsa unor soluții pentru personalul medical, inclusiv pentru rezidenți și medici care lucrează în zone deficitare. Alexandru Rogobete a întrebat în mod direct unde se regăsește politica de retenție a medicilor și asistenților sau protecția împotriva epuizării profesionale. El a menționat că este problematic faptul că un medic poate ajunge să lucreze între 20 și 24 de ore, fără o reorganizare a timpului de gardă sau o plată corectă a acestora.
În ceea ce privește sectorul farmaceutic, Alexandru Rogobete a avertizat că politica medicamentului pare să fie construită aproape exclusiv pe criterii economice. El a observat că lipsesc ținte concrete privind timpul de acces la terapiile inovative și nu există un calendar pentru cercetarea clinică. Fostul ministru susține că un ecosistem sănătos necesită simultan producția de generice și biosimilare, dar și atragerea investițiilor private și mecanisme moderne de rambursare bazate pe rezultate.
Analiza sa a vizat și figura Oanei Gheorghiu, propusă pentru funcția de ministru al Sănătății, evidențiind o posibilă contradicție între discursul ei și programul propus. Alexandru Rogobete a amintit că Oana Gheorghiu a susținut în societatea civilă accesul la tratamente inovative, menționând raportul Dăruiește Viață pentru 2024. El a întrebat public cum se va regăsi această filosofie în programul de guvernare, având în vedere riscul de a prioritiza economia contabilă în detrimentul valorii terapeutice.
Problema accesului la tratamente noi este una critică pentru stabilitatea sistemului de sănătate pe termen lung. Alexandru Rogobete a avertizat că comprimarea costurilor pe termen scurt poate reduce atractivitatea României pentru cercetare și investiții. Acest fenomen ar putea duce la costuri medicale mai mari pe viitor, din cauza bolilor avansate. El a concluzionat că sistemul trebuie să ofere tratamentul potrivit la momentul potrivit, la standarde europene.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu provocări constante legate de gestionarea bugetelor și de menținerea personalului calificat. Deciziile privind achiziția de medicamente și organizarea serviciilor de urgență influențează direct capacitatea spitalelor de a răspunde nevoilor pacienților. În acest context, echilibrul între economisirea resurselor și asigurarea standardelor terapeutice rămâne un subiect de dezbatere intensă în cadrul politic și social al țării.