Alexandru Rogobete a criticat dur Programul de Guvernare pe sănătate, acuzând documentul că nu oferă soluții concrete pentru sistemul medical din România. Fostul ministru a subliniat lipsa unor strategii clare privind resursa umană, menționând absența unor măsuri pentru deblocarea posturilor din spitale. De asemenea, acesta a semnalat lipsa unor mecanisme pentru plata corectă a gărzilor și pentru reorganizarea acestora în cadrul unităților sanitare.
Problema personalului medical reprezintă un punct central în criticile aduse de Alexandru Rogobete, care întreabă unde sunt măsurile pentru specialitățile deficitare. El a evidențiat necesitatea unor soluții pentru a menține medicii, asistentele și ceilalți profesioniști în țară, evitând migrația acestora. Fără o strategie pentru resursele umane, sistemul rămâne vulnerabil, ceea ce ar putea duce la o degradare suplimentară a serviciilor oferite cetățenilor români.
În ceea ce privește infrastructura, Alexandru Rogobete reclamă absența investițiilor suficiente în secțiile de ATI și UPU, precum și în ambulatoriul de specialitate. Programul de guvernare pare să ignore nevoile sistemului de transfuzii, ale laboratoarelor și ale infrastructurii spitalicești generale. Totodată, fostul ministru a cerut o strategie reală pentru accesul pacienților la medicamente și la terapii inovative, subliniind importanța dezvoltării industriei farmaceutice și a cercetării clinice în România.
O parte importantă a criticilor vizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pe care Alexandru Rogobete propune să o reconstruiască în jurul pacientului. El a atacat abordarea promovată de Ilie Bolojan și de conducerea CNAS, acuzându-i că se concentrează pe controlul costurilor și pe reducerea capacităților de utilizare. Fostul ministru a descris această filosofie ca fiind una bazată pe presiune financiară și tăierea cheltuielilor, în detrimentul nevoilor reale ale pacienților.
Alexandru Rogobete a adresat întrebări și Oanei Gheorghiu, propusă pentru Ministerul Sănătății, amintind de angajamentele sale anterioare din societatea civilă. El a întrebat dacă prioritățile legate de accesul la tratament și îngrijirea bolnavilor de cancer sunt încă menținute în noul program. Fostul ministru s-a îndreptat spre o notă dură, întrebând dacă aceste teme au fost doar instrumente de comunicare utilizate în perioada activității sale în cadrul organizațiilor non-guvernamentale.
Criticile aduse Programului de Guvernare reflectă o tensiune profundă în gestionarea sistemului de sănătate publică. În contextul propunerilor de reformă, discuțiile despre resursele umane și despre modul de funcționare al CNAS rămân puncte de dezbatere esențiale pentru stabilitatea serviciilor medicale. Alexandru Rogobete a concluzionat că România are nevoie de investiții și acces real la sănătate, nu de simple liste de dorințe care riscă să slăbească sistemul.