Un nou studiu publicat în revista Immunity relevă faptul că alcoolul afectează sistemul imunitar al creierului mult mai rapid decât se credea anterior. Cercetările arată că substanța nu interacționează doar cu neuronii, ci declanșează o reacție dăunătoare a celulelor imunitare numite microglii. Acestea încep să descompună matricea extracelulară, care este esențială pentru oferirea suportului structural necesar celulelor cerebrale, proces care începe în aproximativ o oră de la consum.
Neurocercetătorul Dimitrios Davalos, autorul principal al studiului de la Cleveland Clinic, explică faptul că efectele alcoolului au fost până acum analizate în principal prin prisma neuronilor și a receptorilor acestora. Totuși, monitorizarea microgliilor în timp real a demonstrat că aceste celule imunitare nu doar reacționează la leziuni deja existente. Ele sunt responsabile pentru modificările dăunătoare pe care alcoolul le provoacă în creier, afectând direct integritatea țesutului cerebral.
Experimentele efectuate pe un model de șoareci au arătat că microgliile suferă modificări semnificative de formă și activitate chiar înainte ca efectul sedativ al alcoolului să atingă intensitatea maximă. Prelungirile acestor celule s-au redus ca număr și lungime, iar aria pe care o supravegheau s-a micșorat considerabil. Efectele au devenit și mai pronunțate după expuneri repetate la alcool, moment în care microgliile au început să înglobeze și să digere componentele matricei extracelulare.
Pentru a verifica mecanismul, cercetătorii au utilizat șoareci modificați genetic la care a fost dezactivată o proteină numită MyD88, responsabilă pentru activarea răspunsurilor imunitare. La aceste animale, expunerea la alcool a provocat leziuni neuronale mult mai reduse și efecte sedative mai puțin pronunțate. Această abordare a demonstrat că perturbarea matricei extracelulare este un proces cauzal esențial care produce direct disfuncția neuronală și pierderea conexiunilor sinaptice.
Deși studiul s-a bazat pe modele animale, o analiză separată a țesutului cerebral uman, provenit de la șase persoane decedate care sufereau de tulburare de consum de alcool, a confirmat aceste observații. Rezultatele au evidențiat semne de perturbare a matricei extracelulare în comparație cu grupul de control, sugerând că leziunile provocate de microglii pot apărea și la oameni. Proteina MyD88 ar putea deveni o țintă terapeutică importantă pentru tratarea acestor afecțiuni.
În domeniul neuroștiințelor, înțelegerea modului în care celulele imunitare precum microgliile interacționează cu mediul extracelular este crucială pentru gestionarea bolilor neurologice. Studiile recente se concentrează pe identificarea căilor neuroimunitare specifice care pot fi vizate pentru a proteja integritatea creierului în fața consumului de substanțe sau a altor patologii care afectează conexiunile neuronale.