În perioada cuprinsă între 3 iunie și 30 septembrie, în România au fost raportate 117 cazuri de infecție cu virusul West Nile. Datele oficiale provin dintr-un raport recent elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), o structură aflată în cadrul INSP. Din totalul acestor cazuri, autoritățile au identificat 105 infecții confirmate și 12 cazuri care sunt considerate probabile.
Pe lângă numărul de îmbolniri, în acest interval de timp s-au înregistrat 7 decese cauzate de acest virus. Toate cele șapte decese au fost raportate la persoane vârstnice care sufere deja de diverse comorbidități. Analiza demografică a pacienților arată o distribuție pe grupe de vârstă variată, de la tineri de 15-19 ani, care reprezintă un singur caz, până la persoanele de peste 80 de ani, unde s-au numărat 14 cazuri.
Distribuția pe categorii de vârstă evidențiază o incidență mai mare în rândul celor vârstnici, cu 32 de cazuri la grupa 60-69 de ani, 26 de cazuri la cea de 70-79 de ani și 22 de cazuri la cei cu vârsta între 50 și 59 de ani. În ceea ce privește genul, 50 de pacienți sunt femei, iar mediul urban a fost cel mai afectat, cu un total de 73 de cazuri înregistrate în orașe.
Geografic, municipiul București a raportat cel mai mare număr de infecții, cu 42 de cazuri, urmat de județul Ilfov cu 12 cazuri și Giurgiu cu 11 cazuri. Alte unități teritoriale afectate includ Călărași și Ialomița, cu câte 7 cazuri fiecare, Brăila cu 5 cazuri și Teleorman cu 4 cazuri. Lista județelor afectate este extinsă, cuprinzând localități precum Argeș, Bihor, Botoșani, Buzău, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Prahova, Olt, Satu Mare, Suceava, Vaslui, Vrancea și altele.
Pentru a reduce riscul de transmitere, autoritățile recomandă populației să evite expunerea la țânțari prin purtarea de haine cu mâneci și pantaloni lungi. Este recomandată utilizarea substanțelor chimice repelente și a insecticidelor în locuințe sau în imediata apropiere a acestora. De asemenea, se pune accent pe protecția ferestrelor prin plase și pe eliminarea recipientelor cu apă stagnantă sau a bălților din jurul gospodăriilor pentru a preveni reproducerea insectelor.
Monitorizarea bolilor transmisibile de către instituțiile de sănătate publică este un proces continuu, esențial pentru controlul epidemiologic. CNSCBT și INSP supraveghează constant evoluția acestor patogeni în România pentru a emite alerte și recomandări de prevenție. Această activitate de monitorizare permite identificarea rapidă a zonelor cu risc crescut și implementarea măsurilor necesare pentru protecția sănătății cetățenilor împotriva vectorilor de transmitere.