Deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu, a solicitat organizarea unor alegeri anticipate pentru a pune capăt blocajului politic din România. Acesta susține că președintele Nicușor Dan evită acest mecanism constituțional de dizolvare a Parlamentului din teama de a pierde puterea. Conform deputatului, consultările și negocierile succesive pentru formarea unui Guvern nu au reușit să producă o majoritate parlamentară stabilă de luni de zile.
Ștefăniță Avrămescu critică faptul că Nicușor Dan prezintă alegerile anticipate ca pe o perioadă de incertitudine, ignorând lunile de criză deja consumate. Deputatul menționează că Siegfried Mureșan încearcă să formeze un Guvern împreună cu PNL, USR și UDMR, deși aceste partide nu dețin împreună majoritatea necesară. Acesta acuză Cotroceniul că cere Parlamentului să găsească o majoritate care nu exista chiar înainte de desemnarea premierului.
Situația politică este marcată de repetarea proceselor de consultare și de eșecul desemnărilor succesive de premier. Ștefăniță Avrămescu afirmă că, dacă procedura pentru alegeri anticipate ar fi fost demarată în luna mai, conform propunerii AUR, România ar fi ieșit deja din această criză. Deputatul subliniază că statul nu poate funcționa la nesfârșit prin încercări de a construi majorități după ce premierul a fost deja desemnat.
Impactul acestui blocaj politic este resimțit direct de cetățeni prin creșterea costurilor la resurse esențiale. Ștefăniță Avrămescu semnalează că prețul motorinei a ajuns la 10,99 lei pe litru în unele stații, iar benzina se apropie sau depășește pragul de 10 lei. De asemenea, acesta menționează că românii se confruntă cu facturi mai greu de plătit, rate și chirii care apasă pe bugete, în timp ce salariile își pierd valoarea.
Problemele economice sunt accentuate de indicatorii macroeconomici raportați în perioada de instabilitate. Conform deputatului, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană în luna august. Ștefăniță Avrămescu susține că forțele politice care promiteau stabilitate nu au reușit să prevină aceste dificultăți economice pentru familiile din țară.
Situația financiară a țării este monitorizată prin indicatori precum datoria publică, care a atins 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, conform datelor Eurostat. Această evoluție a raportului dintre datoria publică și produsul intern brut reflectă presiunea economică sub care se află statul. În acest context, discuțiile despre stabilitatea politică și necesitatea unor alegeri noi rămân în centrul atenției publice.