Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur atitudinea partidelor din PNL, calificând-o drept „lașitate”. Într-o intervenție realizată marți seară la România TV, acesta a susținut că liberalii doresc să părăsească guvernarea pentru a nu fi trași la răspundere pentru efectele propriilor decizii. Conform declarațiilor sale, PNL caută să evite responsabilitatea administrativă, preferând calculele politice în detrimentul intereselor țării, în momentul în care se confruntă cu consecințele propriului management.
Conflictul a izbucnit după ce Ilie Bolojan a anunțat că PNL ia în calcul un acord bilateral de susținere pentru premierul desemnat Luca Niculescu. Această strategie presupune ca PNL să ofere sprijin guvernării fără a mai face parte din cabinetul ministerial. Sorin Grindeanu a respins această variantă, solicitând ca partidele care aleg să susțină noua formulă de guvernare să își asume, în mod concret, și responsabilitatea de a conduce țara.
Grindeanu a clarificat și natura apelului său pentru un armistițiu politic de șase luni, respingând interpretările care îl lege de o eventuală revenire a lui Ilie Bolojan la primărie. Liderul social-democrat a subliniat că apelul său nu a fost adresat persoanei lui Ilie Bolojan și că nu dorește acest lucru, menționând că „nu-l vor 90% dintre români”. Scopul propus de PSD este depășirea perioadei de instabilitate pentru a permite efectuarea unor rectificări bugetare necesare.
Social-democratul a adresat un mesaj și partenerilor de la UDMR, precum și propriilor membri, îndemnându-i să depună eforturi pentru funcționarea statului. El a menționat că PNL s-a agățat de poziția de guvernare timp de cinci luni pentru a menține cote mari de încredere și pentru a evita responsabilitatea. Acum, conform Grindeanu, liberalii vor să fugă de Palatul Victoria pentru a nu răspunde de ceea ce ei au numit „dezastrul” creat prin administrarea lor.
Situația politică este marcată de o perioadă lungă de tranziție, începând de când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. După această demitere, președintele Nicușor Dan a realizat patru nominalizări pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, Adrian Veștea, Siegfried Mureșan și, în final, Luca Niculescu. Acesta din urmă a fost desemnat pe 5 octombrie și urmează să prezinte programul de guvernare și lista miniștrilor.
Instabilitatea politică de la începutul anului a dus la o serie de încercări de formare a unui executiv funcțional. După demiterea guvernului anterior în luna mai, procesul de numire a unui premier a implicat mai mulți candidați înainte de desemnarea lui Luca Niculescu. Această succesiune de nominalizări subliniază dificultatea de a stabiliza o majoritate parlamentară capabilă să gestioneze administrația de stat într-un cadru de coeziune între partidele de guvernare.