Un nou sondaj de opinie realizat de CURS arată că AUR conduce detașat în opțiunile de vot ale cetățenilor români. Studiul, efectuat în perioada 16–22 septembrie 2026, indică faptul că partidul condus de George Simion ar putea obține 34% din voturi în cazul unor alegeri parlamentare. Această cifră reprezintă același scor pe care formatia politică îl înregistra în luna iulie, conform unui precedent sondaj realizat de aceeași instituție la nivel național.
Pe locul secund din clasament se poziționează PSD, care este cotat cu un procent de 25%. Această cifră indică o creștere de două procente față de rezultatele din luna iulie. În același timp, PNL, partidul condus de premierul interimar Ilie Bolojan, ocupă locul trei cu un scor de 18%. Diferența dintre cele două partide care au făcut parte din fosta coaliție de guvernare este de 7% în prezent.
Analiza datelor arată o scădere pentru PNL, partidul care a pierdut 3 procente față de situația de acum două luni. USR înregistrează, de asemenea, o ușoară scădere, trecând de la un scor de 9% la unul de 8%. Urmează UDMR, care este estimat cu 5% din voturi, fiind ultima formațiune politică care ar reuși să depășească pragul parlamentar stabilit pentru reprezentarea în legislativ.
Sondajul CURS a fost realizat într-un moment de intensă activitate politică, în contextul în care președintele Nicușor Dan a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Această propunere vizează pe Siegfried Mureșan. Totodată, discuțiile privind o eventuală guvernare comună între PSD și AUR au devenit tot mai frecvente în spațiul public, influențând percepția alegătorilor în perioada în care a fost efectuat acest studiu de opinie.
Situația politică este marcată și de instabilitatea de după demiterea Guvernului Bolojan, care a avut loc pe 5 mai. De atunci, președintele a desemnat două variante de premieri, pe Eugenn Tomac și pe Adrian Veștea. Primul a depus mandatul înainte de votul din Parlament, în timp ce al doilea nu a reușit să strângă majoritatea necesară pentru a trece de votul senatorilor și deputaților în cadrul procesului de învestire.
Contextul actual de după demiterea Guvernului Bolojan reflectă o perioadă de tranziție administrativă dificilă în România. După ce Adrian Veștea nu a putut obține susținerea parlamentară, procesul de formare a unui nou executiv a implicat mai multe încercări de nominalizare. Această instabilitate a avut un impact direct asupra dinamicii partidelor politice și asupra modului în care electoratul își definește preferințele în vederea următoarelor alegeri parlamentare.