Ultimul sondaj realizat de Avangarde în perioada 21 - 26 octombrie indică o stare de nemulțumire profundă în rândul populației române. Conform datelor colectate, 78% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 16% dintre cei intervievați estimează că România merge către o direcție bună. O mică parte a participanților, reprezentând 6%, a declarat că nu știe sau nu a oferit un răspuns la această întrebare.
În ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile parlamentare, AUR ocupă primul loc cu 35% din subiecții cercetării. PSD urmează în clasament cu 26%, fiind urmat de PNL, care se situează la 15%, și de USR, care are o intenție de vot de 10%. Restul procentajelor sunt distribuite astfel: UDMR are 5%, SENS 4%, un alt partid 3%, iar S.O.S. România dispune de 2% din voturile estimate.
Rezultatele privind intenția de vot sunt în concordanță cu datele furnizate anterior de CURS, diferențele dintre cele două studii fiind încadrate în marja de eroare de 3%. Sondajul a vizat și decizia PNL de a vota în Parlament învestirea Guvernului Niculescu, deși partidul a anunțat că va rămâne în opoziție. Despre această mișare politică, 50% dintre cei chestionați au considerat că decizia a fost mai degrabă greșită, în timp ce 29% au văzut-o ca fiind mai degrabă bună.
Prioritățile cetățenilor pentru Guvernul Niculescu sunt dominate de aspecte economice, 30% dintre respondenți solicitând creșterea salariilor și pensiilor ca prioritate principală. Combaterea corupției este menționată de 21% dintre subiecți, urmată de reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice, solicitată de 19%. De asemenea, 15% dintre participanți consideră că este necesară reducerea cheltuielilor statului, în timp ce investițiile în infrastructură sunt prioritizate de doar 7% dintre cei intervievați.
Cercetarea a fost efectuată prin metoda CATI, utilizând interviuri telefonice asistate de calculator pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. Această metodă este reprezentativă pentru populația adultă a României, având o marjă de eroare de plus sau minus 3,1% la un nivel de încredere de 95%. Ponderarea datelor a fost realizată pe criterii de gen, vârstă, nivel de educație și mediul de rezidență al participanților.
Aceste tendințe de opinie apar într-un context în care principalele partide politice trec prin procese interne de reorganizare sau negocieri de putere. În timp ce unele formațiuni se concentrează pe structura internă, alte se confruntă cu evaluări critice din partea electoratului privind stabilitatea economică și capacitatea de a gestiona bugetul de stat într-un regim de austeritate sau de creștere a cheltuielilor sociale.