Deputatul PNL Alexandru Muraru a avertizat că PSD riscă să piardă aproximativ jumătate din numărul actual de mandate parlamentare în cazul în care se vor organiza alegeri anticipate. Această predicție vine în contextul posibilei refuzuri a social-democraților de a vota Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Conform parlamentarului, situația ar putea duce la o scădere drastică a reprezentării acestui partid în Parlament.
Analiza prezentată de Alexandru Muraru se bazează pe simulări care indică o scădere de la 126 de parlamentari la doar 63 de mandate. Din totalul actual, PSD dispune de 91 de deputați și 35 de senatori, însă în scenariul unor alegeri noi, numărul ar putea fi înjumătățit. Parlamentarul a susținut că PSD ar putea fi singurul partid care iese din joc într-un mod atât de redus, în timp ce alte formațiuni ar putea să se ajusteze.
Datele privind intențiile de vot provin dintr-un sondaj intern comandat de USR, prezentat de senatorul Cristian Ghinea. Conform acestor cifre, AUR ar deține între 30% și 32% din voturi, în timp ce PNL ar avea 20%, iar USR ar sta la 16%. PSD ar ocupa poziția de la final, cu un scor estimat între 10% și 12%. Alexandru Muraru a menționat că orice sondaj onest ar arăta că PSD este un partid în scădere față de scorurile din 2024.
Aceste declarații au fost făcute înainte de ședința Biroului Permanent Național al PSD, unde conducerea urmează să analizeze desemnarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Mureșan încearcă să formeze un guvern cu sprijinul PNL, USR și UDMR, însă aceste trei partide nu dețin împreună majoritatea necesară în Parlament. Alexandru Muraru a acuzat PSD de sabotaj în loc de o opoziție bazată pe idei, susținând că partidul devine tot mai nefrecventabil.
Conform prevederilor Constituției, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare. Această măsură poate fi luată numai după ce au fost respinse cel puțin două cereri de învestitură. Este important de menționat că dizolvarea rămâne o opțiune a șefului statului și nu reprezintă o consecință automată a respingerii unui Guvern.
În cadrul procesului legislativ românesc, stabilitatea guvernării depinde de capacitatea partidelor de a forma majorități de încredere în camera parlamentară. Dacă procesul de formare a unui cabinet ministerial eșuează prin respingerea repetată a proiectelor de învestitură, mecanismele constituționale permit intervenția președintelui pentru a aduce Parlamentul la voturi noi. Acest proces este unul complex și implică respectarea unor termene stricte de 60 de zile pentru a evita blocajul instituțional.