Senatul României a respins, în ziua de 28 octombrie 2026, un proiect de lege care ar fi facilitat accesul minorilor de peste 16 ani la consultarea psihologică. Proiectul prevedea că acești tineri ar putea merge la psiholog fără a mai fi necesară obținerea prealabilă a acordului părinților. Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor în cadrul ședinței parlamentare, blocând astfel o inițiativă care urmărea simplificarea procedurilor pentru adolescenți.
Inițiativa legislativă fusese depusă de parlamentarii USR, Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș. În procesul de votare, opoziția a fost formată de senatorii PSD și AUR, care s-au opus măsurii. Pe partea contrară, proiectul a primat prin voturile senatorilor USR și UDMR, alături de un senator din PNL și de senatoarea independentă Victoria Stoiciu, care a susținut propunerea.
Partidul USR a criticat decizia, afirmând că adolescenții de 16 ani se confruntă cu presiune școlară, anxietate și dificultăți emoționale care necesită răspunsuri. Conform comunicatului partizan, dreptul de a cere sprijin psihologic ar trebui recunoscut înainte de majoratul la 18 ani. Senatoarea Victoria Stoiciu a criticat dur votul împotrivă, menționând că pentru copiii ale căror părinți lucrează în străinătate, birocrația devine un zid imposibil de depășit.
Victoria Stoiciu a acuzat opoziția de a avea o viziune distorsionată, vorbind despre o „revărsare de aberații paranoice” în Senat. Ea a declarat că în mintea unor extremiști, un psiholog nu mai este văzut ca un salvator, ci ca cineva care ar îndruma copiii să-și schimbe sexul sau ar submina autoritatea parentală. Această retorică a fost utilizată pentru a justifica respingerea unei inițiative care ar fi protejat sănătatea mentală a tinerilor.
Proiectul de lege beneficia de susținere oficială din partea Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației, având și avize favorabile de la Guvern, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. Susținerea era extinsă și de Consiliul Național al Elevilor, precum și de 42 de organizații și grupuri civice. Deși a fost respins în Senat, care este prima cameră sesizată, inițiativa urmează să fie trimisă la Camera Deputaților pentru dezbateri și vot.
Procesul legislativ în România urmează o structură bicamerală, unde proiectele de lege trebuie să treacă prin ambele camere, Senat și Camera Deputaților, pentru a fi adoptate. În cazul inițiativelor care sunt respinse într-o cameră, parcursul legislativ este întrerupt, însă parlamentarii pot încerca reluarea procesului prin noi propuneri sau modificări, în funcție de contextul politic și de presiunile exercitate de societatea civilă și de ministerele de resort.