Senatul a respins, pe 28 octombrie, proiectul de lege care ar fi permis adolescenților de peste 16 ani să acceseze servicii de psihologie fără acordul părinților. Propunerea legislativă L478/2026, inițiată de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș, urmărea completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Deși inițiativa primise avize favorabile de la toate comisiile de specialitate, aceasta a fost înfrângută în prima cameră sesizată.
În procesul de vot, 56 de parlamentari au votat pentru respingerea proiectului, în timp ce 18 s-au abținut, iar 15 au votat împotriva acestei decizii. Din tabăra PSD, aproape toți parlamentarii au votat pentru respingere, cu excepția lui Carmen Orban, care s-a abținut. De la AUR, votul a fost unanim pentru respingere, în timp ce USR și UDMR au susținut proiectul în unanimitate. De la PNL, majoritatea s-au abținut, cu excepția lui Monica Anisie și Petrică Lucian Rusu care au votat pentru respingere.
Inițiativa prevedea că minorii care au împlinit 16 ani ar putea solicita singuri servicii de psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie. Accesul ar fi fost condiționat de evaluarea capacității cognitive a minorului, realizată de un psiholog cu drept de liberă practică. De asemenea, adolescenții ar fi putut solicita consiliere școlară direct la cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ. Psihologul ar fi avut obligația de a informa reprezentanții legali doar în cazuri de risc iminent de autovătămare sau abuz sever.
Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu a criticat dur decizia, acuzând că dezbaterea a fost deturnată de argumente ideologice. Ea a menționat că proiectul a fost scris împreună cu psihologi, profesori și medici pentru a ajuta tinerii din comunități care nu pot vorbi deschis cu părinții despre problemele lor. Parlamentarea a subliniat că un adolescent care trece printr-o perioadă dificilă sau este victima unor abuzuri are nevoie de sprijin imediat, fără a fi blocat de prejudecăți familiale sau politice.
Proiectul a beneficiat de susținerea Ministerului Sănătății, a Ministerului Educației, a Consiliului Național al Elevilor și a 42 de organizații civice. În ciuda acestui sprijin instituțional, discuțiile din plen au fost marcate de acuzații din partea unor senatori, precum cele legate de „trafic de copii la nivel instituțional”. Deoarece Senatul a funcționat ca primă cameră, legea urmează acum să fie trimisă către Camera Deputaților pentru continuarea procesului legislativ.
În sistemul de învățământ din România, resursele pentru sănătatea mintală sunt limitate, existând situații în care un singur consilier școlar are responsabilitatea gestionării nevoilor psihologice pentru peste 750 de elevi. Această cifră evidențiază dificultatea accesului la sprijin specializat pentru mulți copii, care se bazează exclusiv pe asistența psihopedagogică din cadrul școlii pentru orice formă de consiliere sau intervenție timpurie.