Noile date provenite dintr-un sondaj realizat la comanda USR pentru uz intern arată o schimbare în preferințele electorale ale publicului. Conform acestor cifre, USR se poziționează pe locul al treilea în intenția de vot, obținând un scor de 16%. Această valoare este semnificativ mai mare decât cea atribuită PSD, care este cotată într-un interval cuprins între 10% și 12% în cadrul aceleiași cercetări.
Senatorul Cristian Ghinea a prezentat aceste rezultate în cadrul podcastului „Comunitatea Liberală 1848”, care este moderat de jurnalistul Matei Udrea. În cadrul prezentării, s-a evidențiat faptul că USR deține un avantaj de 4 până la 6 puncte procentuale față de PSD. În ceea ce privește restul partidelor, AUR ocupă prima poziție, fiind creditat cu un procent de 30-32% din intențiile de vot ale cetățenilor.
Analizând combinațiile dintre partide, datele oferite de Cristian Ghinea arată că PNL și USR ar putea însuma împreună un scor de 36%, cu excluderea UDMR. Dacă se ia în calcul și participarea formațiunii maghiare, procentul total ar putea fi diferit. Pe de altă parte, dacă se adună scorurile AUR și PSD, rezultatul ar putea varia între 40% și 42%, în funcție de performanța exactă pe care o va obține PSD.
Cifrele scoase la lumină de USR diferă însă radical de rezultatele unui studiu public realizat de INSCOP la începutul lunii septembrie. La acel sondaj, AUR era cotat cu 39,7%, în timp ce PSD obținea 18,7%. PNL era la 16,3%, iar USR era situat mult mai jos, la un nivel de 9%. Studiul INSCOP a fost efectuat prin interviuri telefonice pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.
Distincția dintre cele două studii este marcată de modul în care sunt colectate și utilizate datele, sondajul USR fiind destinat exclusiv uzului intern al partidului. În timp ce INSCOP oferă o imagine publică bazată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, datele prezentate de Cristian Ghinea reflectă o perspectivă specifică pentru USR. Această discrepanță subliniază variațiile posibile între cercetările de opinie publică și studiile de tip intern.
Contextul politic actual este marcat de o volatilitate ridicată a preferințelor electorale și de schimbări în structura partidelor. În perioada recentă, discuțiile despre stabilitatea guvernării și impactul deciziilor politice asupra scorurilor partidelor au fost frecvente. Această dinamică este observată în diverse zone ale țării, influențând modul în care cetățenii își definesc intențiile de vot în fața viitoarelor scrutinuri.