O reformă administrativă propusă în România ar putea duce la transformarea maghiarilor din județele Harghita și Covasna în minoritate la nivel local. Această situație este evidențiată de presa maghiară, care subliniază riscurile aduse comunităților din Ținutul Secuiesc. Partidul UDMR a trasat o linie roșie în acest context, afirmând că pierderea majorității etnice ar afecta direct primăriile, reprezentarea politică și utilizarea limbii materne în aceste zone.
Conform declarațiilor vicepreședintei executive a UDMR, Horváth Anna, aproximativ 53 de comune maghiare din Transilvania ar putea fi vizate de noile măsuri. Din acest număr total de localități, 30 de comune au în prezent primari maghiari. Estimările sunt bazate pe pragul de 1.500 de locuitori propus de PSD pentru comasarea localităților, o măsură care ar putea afecta în total 429 de unități administrative din țară.
Planurile Guvernului nu sunt încă definitive, deoarece nu a fost prezentat un proiect oficial, însă în cadrul PSD s-au discutat praguri de comasare de 1.500, 3.000 și 5.000 de locuitori. Executivul intenționează să ofere stimulente pentru fuziunea voluntară a localităților, precum reduceri de până la 50% la anumite impozite și investiții în infrastructură, sănătate sau educație. Referendumurile locale ar trebui lansate până la 1 martie 2027, pentru ca noile structuri să intre în vigoare din 2028.
UDMR nu respinge reforma în sine, dar se opune ferm fuziunilor impuse fără consimțământ. Kelemen Hunor a solicitat ca deciziile să fie luate prin referendum și a susținut ideea de asociere voluntară între primării. În paralel, social-democrații au avansat ideea reducerii numărului de județe la un total de 15, inițiată de Dragoș Benea, însă existența unor hărți care propun fuziuni între județe nu este confirmată ca fiind un document oficial.
Contextul reformei teritoriale a generat reacții și din partea altor politicieni români, care se tem de pierderea identității regionale. Primarul din Cavnic, Vladimir Petruț, a menționat anterior posibilitatea unui referendum pentru desprinderea Maramureșului de România în cazul în care județul ar fi comasat cu Cluj, deși ulterior a precizat că dorește doar păstrarea numelui județului. Harghita și Covasna rămân singurele județe unde etnicii români nu dețin majoritatea.
Discuțiile privind regionalizarea și reorganizarea administrativă în România continuă să fie un subiect sensibil pentru comunitățile etnice. Presa din Ungaria monitorizează atent aceste evoluții, analizând scenarii precum fuziunea Harghita cu Mureș sau Covasna cu Brașov. Aceste propuneri de reconfigurare a hărții administrative pot schimba radical echilibrul demografic și politică în zonele cu prezență semnificativă a minorităților.