Desemnarea lui Siegfried Mureșan de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru a generat reacții dure din partea liderilor politici din România. Partidele implicate au exprimat nemulțumiri legate de profilul noului desemnat, precum și de posibilitatea de a forma o majoritate de voturi în Parlament. Tensiunile politice au crescut imediat după anunțul oficial, evidențiind divergențele profunde dintre forțele politice din țară.
Sorin Grindeanu a reacționat cu surprindere și dezamăgire față de propunerea președintelui, menționând că este greu de înțeles argumentele din spatele acestei decizii. El a criticat faptul că Siegfried Vasile Mureșan a făcut campanie la Bruxelles împotriva României, solicitând tăierea fondurilor europene. PSD va analiza propunerea în cadrul Biroului Permanent Național convocat pentru luni, în contextul în care liderul PSD a subliniat un deficit bugetar de aproximativ 30 de miliarde de euro.
În ceea ce privește viabilitatea guvernului, Csoma Botond de la UDMR a declarat că o majoritate pentru învestire este posibilă doar cu voturile PSD. Acesta a reiterat faptul că UDMR nu va accepta o majoritate în care să facă parte partide considerate extremiste. În același sens, grupul parlamentar PACE-Întâi România a cerut retragerea propunerii, numindu-l pe Siegfried Mureșan un om care a atacat interesele naționale în Bruxelles, ceea ce ar duce la o guvernare anti-românească.
Partidul AUR a anunțat de asemenea o poziție fermă, menționând că nu va vota niciun executiv din care face parte. George Simion a transmis un mesaj prin care a subliniat că nu vor vota pentru interese externe, folosind o imagine cu sigla PSD. Totodată, Petrișor Peiu a exprimat scepticismul că propunerea actuală va strânge destul de multe voturi pentru a fi investită în funcție, estimând că următoarea propunere ar putea fi cea a lui Sorin Grindean.
Contextul politic este marcat de o instabilitate a cabinetelor de guvernare, după demiterea Cabinetului Bolojan pe data de 5 mai. Tensiunile dintre partide rămân ridicate, în special în privința raportului cu instituțiile europene și a modului de gestionare a fondurilor. Această etapă de negocieri reflectă dificultatea de a forma o majoritate stabilă într-un climat de dispută între partidele de guvernare și opoziție.
În perioada recentă, discuțiile despre stabilitatea politică au fost influențate și de alte declarații, precum cele ale lui Kelemen Hunor, care a menționat că nu acceptă o majoritate bazată pe voturile AUR sau ale partidelor extremiste. Această abordare subliniază linia roșie trasă de anumite forțe politice în raport cu formarea unui nou executiv. Situația rămâne în evoluție, în așteptarea deciziilor oficiale de la nivelul parlamentarilor.