Un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 217/2003 și a Legii nr. 26/2024 a fost înregistrat marți la Senat, vizând consolidarea măsurilor de protecție în cazurile de violență domestică. Inițiatorul proiectului, Alina Gorghiu, împreună cu alți patru parlamentari, propune ca monitorizarea electronică a agresorilor să devină o măsură implicită. Această schimbare legislativă urmărește reducerea numărului de cazuri de vătămare gravă sau omor în care victimele beneficiaură deja de un ordin de protecție emis de autorități.
Propunerea vizează trecerea de la mecanismul de tip „opt-in” la unul de tip „opt-out”, eliminând povara deciziei de pe umerii persoanelor agresate. În prezent, monitorizarea electronică depinde de acordul exprimat activ de victimă, însă autorii susțin că acest proces pune presiune pe persoane aflate în stare de șoc sau vulnerabilitate. În noua configurație, brățara va fi impusă automat atunci când agresorului i se obligă păstrarea unei distanțe față de victimă, cu excepția cazului în care aceasta este refuzată explicit și în scris.
Autoritățile vor avea noi obligații de informare, polițiștii sau judecătorii fiind obligați să explice avantajele sistemului într-un limbaj accesibil. Dacă victima refuză purtarea dispozitivului, poliția sau instanța pot decide alte forme de supraveghere, precum montarea unui dispozitiv mobil pe glezna agresorului sau instalarea unor echipamente fixe la imobilele interzise. Proiectul permite, de asemenea, ca persoanele protejate să solicite obligarea agresorului la monitorizare electronică în orice moment, chiar dacă au refuzat inițial această măsură.
Datele oficiale ale Poliției Române evidențiază necesitatea acestor măsuri, arătând că în primele șapte luni ale anului au fost sesnate peste 5.000 de încălcări ale ordinelor de protecție. Din acest total, 1.003 au fost încălcări ale ordinelor provizorii și 4.074 ale celor emise de instanțe. În prezent, sistemul național de monitorizare electronică este utilizat doar în aproximativ 20% din totalul ordinelor de protecție emise, ceea ce limitează capacitatea de intervenție rapidă a organelor de poliție.
Proiectul introduce și reglementări specifice pentru protecția minorilor expuși violenței, impunând prezența unui reprezentant de la asistența socială în anumite condiții de completare a formularelor. De asemenea, judecătorii vor putea evalua pericolul pentru victimă ținând cont de istoricul întregului agresor, inclusiv de alte acte de violență săvârșite anterior. Pentru încetarea monitorizării, vor fi necesare evaluări de risc de recidivă realizate de un psiholog expert, oferind astfel un filtru suplimentar de siguranță.
În România, gestionarea violenței domestice implică o structură juridică complexă, unde ordinul de protecție reprezintă instrumentul principal de intervenție rapidă. Monitorizarea electronică este o tehnologie care permite notificarea automată a autorităților în cazul pătruderii agresorului în zona de excluziune. În prezent, eficiența acestui sistem este limitată de necesitatea consimțământului victimei, fapt care poate genera lacune de siguranță în momentele critice de vulnerabilitate.